Property certificate challenge: one-year limitation period runs from land registry registration date due to erga omnes opposability

Certificat de atestare a dreptului de proprietate. Acțiune în anulare. Momentul de la care curge termenul de exercitare.

Legea nr. 554/2004, art. 11 alin. (2)

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: Acțiune în anulare.

Carte funciară. Înscriere

Certificat de atestare a dreptului de proprietate

Opozabilitate erga omnes

Termen de decădere

Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, pentru motive temeinice, în cazul actelor individuale, cererea poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului sau data luării la cunoștință a acestuia.

Față de aceste dispoziții, contestarea unui certificat de atestare a dreptului de proprietate poate fi făcută în termen de maxim 1 an de la data înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate atestat prin respectivul certificat, momentul efectuării înscrierii fiind, în considerarea opozabilității erga omnes al înscrierilor în cartea funciară, și momentul de la care partea are cunoștință de existența actului.

I.C.C.J. , Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 3621 din 22 octombrie 2008

Prin acțiunile înregistrate la data de 14 iunie 2005 în dosarul nr.285/CA/2005 la Curtea de Apel Constanța și la data de 20 septembrie 2005 în dosarul nr.474/CA/2005 aflat pe rolul aceleiași instanțe, reclamanta “C” Mangalia a solicitat să se constate nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M.08 nr.0727 din 3 august 1999 emis de Autoritatea Națională pentru Turism în favoarea societății ”NO”SRL Neptun cu privire la terenul în suprafață de 18.308,95 mp, situat în Mangalia, județul Constanța.

Curtea de Apel Constanța – Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a dispus conexarea dosarului nr.474/CA/2005 la dosarul nr.285/CA/2005 și prin sentința civilă nr.481/CA/22 decembrie 2005 a respins acțiunea ca prematură, invocând dispozițiile art.7, 8 și 12 din Legea nr.554/2004 și reținând că nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, care este o condiție de admisibilitate a acțiunii.

Prin decizia nr.828 din 9 februarie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a fost admis recursul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr.481/CA/22 decembrie 2005, a fost casată această sentință și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, cu motivarea că a fost greșit admisă excepția prematurității față de ambele acțiuni conexate, care nu și-au pierdut individualitatea prin aplicarea dispozițiilor art.164 Cod procedură civilă, iar în cazul acțiunii înregistrate la 20 septembrie 2005, reclamanta a dovedit îndeplinirea procedurii prealabile prin plângerea adresată autorității administrative emitente a certificatului de proprietate contestat.

În fond după casare, Curtea de Apel Constanța – Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a pronunțat sentința civilă nr.79/CA din 28 ianuarie 2008, prin care a respins acțiunile conexe ca fiind tardiv formulate.

Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că ambele acțiuni au fost formulate după împlinirea termenului de 1 an de la data emiterii actului administrativ atacat și anume, 3 august 1999.

Instanța de fond a aplicat dispozițiile art.11 alin. (2) din Legea nr.554/2004, în forma în vigoare la data formulării acțiunilor conexe, cu motivarea că nu sunt aplicabile prevederile Legii nr.262/2007 de modificare și de completare a Legii nr.554/2004.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat recurs. Recurenta a susținut că a fost greșit admisă excepția de tardivitate a acțiunilor conexe, întrucât termenul de 1 an trebuia calculat de la data când a luat cunoștință de certificatul contestat prin răspunsul comunicat cu adresa nr.17756 din 13 iunie 2005 emisă de Primăria municipiului Mangalia, în conformitate cu prevederile art.11 alin. (2) din Legea nr.554/2004, completată și modificată prin Legea nr.262/2007.

Recurenta a precizat că acțiunile sale în constatarea nulității certificatului de proprietate s-au întemeiat pe motive de ordine publică, pentru asanarea unor vicii de fond, indiferent de înscrierea în cartea funciară și de opozabilitatea înscrierii față de terți, deoarece soluționarea se realizează în funcție de realitatea și legalitatea actului. În aceste condiții, recurenta a susținut că actul atacat a intrat în circuitul civil și a fost respectat termenul pentru sesizarea instanței de judecată.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond a constatat corect tardivitatea acțiunilor conexe formulate de recurentă după împlinirea termenului de 1 an de la data emiterii actului administrativ atacat, astfel cum se prevedea în art.11 alin. (2) din Legea nr.554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței de contencios administrativ.

Soluția dată excepției de tardivitate este legală și în raport de dispozițiile art.11 alin. (2) din Legea nr.554/2004, astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr.262/2007 și potrivit cărora, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului sau data luării la cunoștință de acesta.

Potrivit acestei reglementări, termenul de 1 an se calculează de la data de 10 august 1999 când dreptul de proprietate atestat pentru S.C.”NO”SRL Neptun prin certificatul contestat a fost înscris în cartea funciară nr.24 N a localității Mangalia, nr. cadastral 2, în baza încheierii nr.79 din 10 august 1999.

Deși recurenta a avut cunoștință de efectuarea acestei înscrieri, așa după cum a precizat în notele de ședință din 12 noiembrie 2007, a susținut neîntemeiat că nu a avut cunoștință de conținutul certificatului de proprietate, neavând posibilitatea să compare planurile sale cu acelea depuse de societatea pârâtă.

De la data efectuării transcrierii, dreptul real al societății pârâte a devenit opozabil erga omnes și prin îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară, actul de atestare a proprietății se consideră a fi cunoscut și de către reclamantă, care avea posibilitatea să solicite relații suplimentare în cazul în care informațiile cuprinse în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni nu erau suficiente pentru identificarea terenului în raport de terenul aflat în patrimoniul său.

În consecință, termenul de 1 an, calculat în condițiile prevăzute de art.11 alin. (2) din Legea nr.554/2004, astfel cum a fost completată și modificată prin Legea nr.262/2007, s-a împlinit și în raport de data transcrierii certificatului de proprietate atacat prin acțiunile conexe.

Pentru aceste considerente, va fi respinsă susținerea din recurs că termenul de 1 an trebuia calculat de la data comunicării adresei nr.17756 din 13 iunie 2005 emisă de Primăria municipiului Mangalia cu atât mai mult cu cât acest înscris nu cuprinde elemente suplimentare pentru delimitarea terenului față de înscrierile din cartea funciară care, prin efectul legii, sunt opozabile „erga omnes”.

Se va respinge ca neîntemeiată și susținerea recurentei privind formularea acțiunilor conexe pentru motive de ordine publică, întrucât termenul de 1 an a fost prevăzut de art.11 alin. (2) din Legea nr.554/2004 pentru sesizarea instanței de contencios administrativ, indiferent de motivele de nelegalitate invocate pentru anularea sau pentru constatarea nulității actului administrativ dedus judecății.

Față de motivele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte a respins recursul ca nefondat.