Loyalty bonus claim against central ministry dismissed for lack of passive procedural standing

. Funcționar public. Litigiu privind drepturi de natură salarială. Corecta delimitare a calității procesual pasive.

Codul de procedură civilă, art.

Legea nr. 500/2002, art. 21

Cuprins pe materii: Drept procesual civil

Indice alfabetic: Calitate procesual pasivă

Drepturi de natură salarială

Funcționar public

Ordonator principal de credite

În litigiul având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, calitatea procesuală pasivă este deținută exclusiv de către instituția cu care funcționarul public are stabilit raportul de serviciu.

Faptul că ministerul în interiorul căruia instituția publică este organizată și funcționează, în calitatea acestuia de ordinator principal de credite repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu constituie un temei suficient pentru atragerea acestuia în litigiu, motivația invocată de reclamant privind garanția că obligația bănească a instituției publice va fi astfel executată, neavând suport în dispozițiile procedurale privitoare la condițiile de exercițiu ale acțiunii civile.

I.C.C.J. , Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 3522 din 16 octombrie 2008

Prin cererea de intervenție înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 13.09.2007, reclamanții D.C, G.F, ș.a. au solicitat să intervină în dosarul nr. 3920/2/2007, urmând ca instanța să oblige Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005, actualizat.

In motivarea cererii, reclamanții au arătat că obligația de plată a sporului de fidelitate se întemeiază pe dispozițiile art. 6 din OG nr. 38/2003, iar faptul că acest act normativ a fost suspendat succesiv nu prezintă relevanță în cauză, întrucât pe calea suspendării nu se poate ajunge la anularea unui drept legal acordat.

Pârâtul Ministerul Internelor si Reformei Administrative a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Avându-se în vedere că reclamanții au invocat drepturi proprii, distincte de ale reclamanților din dosarul nr.3920/2/2007, cererea acestora a fost calificată ca acțiune principală.

Prin Sentința Civilă nr. 521 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel București - Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor, excepție invocată din oficiu și a respins acțiunea ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate. Totodată, prima instanță a respins și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor ca fiind rămasă fără obiect.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanții sunt funcționari în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, astfel încât Ministerului Internelor și Reformei Administrative, ordonator principal de credite, nu îi incumbă obligația principală, respectiv cea de plată efectivă a acestor drepturi.

Totodată, judecătorul fondului a apreciat că plata sporului de fidelitate trebuie să se facă, în măsura în care se stabilește că este datorat, de către instituția publică la care este încadrat funcționarul public.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamanții și intervenienții.

Recurenții consideră că în mod greșit instanța de fond a ridicat din oficiu și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Ministerul Internelor și Reformei Administrative are calitate de ordonator principal de credite, iar în conformitate cu dispozițiile art.21 din Legea nr.500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele bugetare, aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare.

Bugetul se alocă M.I.R.A. și nu Direcției Generale de Poliție a municipiului București care este ordonator terțiar de credite și nu poate dispune de sumele alocate de către minister pentru alte plăți decât pentru cele care au fost repartizate.

Direcțiile generale ale unui minister pot fi oricând restructurate, iar salariații pot trece de la o direcție la cealaltă, atâta timp cât sunt angajații ministerului .

Recursul este nefondat.

Calitatea procesuală este definită ca fiind existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății (cu referire la reclamant), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (cu referire la pârât).

În speță, s-a pus problema lipsei calității procesuale pasive a pârâtului chemat în judecată și anume a Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Reclamanții și intervenienții și-au desfășurat activitatea în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, iar obiectul acțiunii îl reprezintă plata unor drepturi salariale.

Direcția Generală de Poliție a Municipiului București este ordonator terțiar de credite și este obligată în virtutea raporturilor de serviciu încheiate cu reclamanții și intervenienții să achite drepturile salariale.

Numai această instituție publică poate fi chemată în judecată pentru neplata salariului sau a altor pretenții bănești.

Ceea ce invocă recurenții nu are legătură cu calitatea procesuală pasivă.

Recurenții nu au chemat în judecată M.I.R.A. în calitate de obligat în cadrul unui raport juridic (plata salariului), ci pentru calitatea acestuia de ordonator principal de credite.

Este adevărat că M.I.R.A. are această calitate și repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, conform art.21 din Legea nr.500/2002.

Recurenții consideră că atragerea M.I.R.A. în proces reprezintă o garanție că obligația bănească a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București va fi executată.

Această interpretare a recurenților se opune condițiilor de exercițiu ale acțiunii civile stabilite de codul de procedură civilă și în mod corect nu a fost primită de instanța de fond și nici de prezenta instanță care este investită cu soluționarea recursului.

Recursul a fost respins ca nefondat.