Exclusion of Police Officer Tenure from Legal Counsel Qualification for Attorney Admission Exemption

Ofițer de politie. Cerere de primire in avocatura cu scutire de examen. Refuz justificat.

Legea nr. 51/1995, art. 16 alin. (1)

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: Avocatură

Consilier juridic. Acte specifice profesiei

Ofițer de poliție

Primire în profesie cu scutire de examen

Stagiu în funcții militare. Asimilare funcțiilor civile

Perioada in care o persoana si-a desfășurat activitatea în calitate de ofițer de poliție nu intră în calculul vechimii de 10 ani necesară, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, primirii in profesia de avocat cu scutire de examen. Caracterul limitativ al enumerării categoriilor de specializări ale muncii juridice, prevăzută în acest articol, face să fie imposibilă extinderea beneficiului legal al recunoașterii dreptului de a fi primit in profesia de avocat cu scutire de examen, asupra persoanelor care au îndeplinit doar funcții echivalente celei de consilier juridic.

Invocarea de către reclamant a dispozițiilor H.G. nr 498/2004 de aprobare a Normelor Metodologice privind echivalarea stagiului efectuat in funcții militare si funcții specifice politiei in cadrul Structurilor Ministerului Administrației si Internelor cu stagiul in funcțiile civile, nu are relevanță asupra cauzei, având în vedere faptul ca din interpretarea acestui act normativ rezultă ca pentru a fi asimilați consilierilor juridici, cei care si-au efectuat stagiul in funcții militare trebuiau sa îndeplinească, în mod efectiv, activități specifice acestei profesii. Faptul ca reclamantul a îndeplinit acte de urmărire penală ca parte a activității sale de ofițer de poliție nu reprezintă însă o activitate specifică muncii de consilier juridic.

I.C.C.J. Secția de Contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 1262 din 26 martie 2008

Prin sentința civilă nr.2145/2007 pronunțată la data de 17 septembrie 2007, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul TC în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Brașov. S-a respins cererea pârâtei Uniunea Națională a Barourilor din România de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit solicitarea reclamantului de a se constata dreptul și vechimea sa prevăzută de art.16 alin. (2) lit.b) din Legea nr.51/1995 și respectiv Legea nr.420 din 20 octombrie 2003 privind aprobarea O.G. nr.28/2002 privind echivalarea studiilor în instituțiile militare de învățământ ale Ministerului de Interne cu studiile din instituțiile civile și respectiv H.G. nr.498 din 7 aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind echivalarea stagiului și funcțiilor specifice poliției cu stagiul în funcții civile; anularea deciziei nr.180 din 24 februarie 2007 a Uniunii Naționale a Barourilor din România și a deciziei nr.125 din 13 decembrie 2006 a Consiliului Baroului Brașov, ambele având caracter administrativ; recunoașterea dreptului pretins și primirea în profesia de avocat fără examen, cu plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul nu îndeplinește, condițiile legale pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, conform art.16 alin. (2) lit.b) din Legea nr.51/1995, modificată prin Legea nr.255/2004, putând fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 10 ani și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat, or vechimea reclamantului într-una din aceste profesii, respectiv cea de consilier juridic este de 3 ani și 7 zile, neputând fi reținută nici susținerea sa în sensul că perioada în care a funcționat ca ofițer de poliție constituie vechime în profesie de consilier juridic.

A mai reținut instanța de fond și faptul că dispozițiile invocate de reclamant referitoare la aplicabilitatea H.G.nr.498/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției, în cadrul Structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile, exced speței de față, temeiul de drept la care face referire reclamantul pentru a fi promovat în profesie de avocat fără examen, raportându-se la anumite funcții juridice nu și la cele asimilate acestora.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, susținând că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală deoarece nu a dat eficiență dispozițiilor H.G.nr.498/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind echivalarea stagiului militar efectuat în funcții în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile, potrivit anexei nr.9 pct.2 din aceste Norme Metodologice, ofițerul specialist principal, cu studii superioare fiind asimilat și echivalat pe perioada desfășurării activității cu consilierul juridic.

Recursul este nefundat.

Așa cum corect a reținut și instanța de fond, art.16 alin. (2) lit.b) din Legea nr.51/1995, modificată prin Legea nr.255/2004, enumeră limitativ și nu exemplificativ categoriile de juriști cărora li se recunoaște dreptul de a fi primiți în profesia de avocat cu scutire de examen și anume: judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani.

Textul de lege trebuie astfel interpretat în mod restrictiv, acesta nereferindu-se nici un moment la funcțiile echivalente celei de consilier juridic.

Cât privește, aplicabilitatea prevederilor H.G. nr.498 din 7 aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției, în cadrul Structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiu în funcții civile, trebuie observat ca în art.2 alin. (2) din aceste Norme Metodologice se prevede că „din dosarul personal al titularului trebuie să rezulte că este licențiat al unei facultăți de drept și a îndeplinit, conform fișei postului, atribuțiile prevăzute de Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic”.

Rezultă așadar că sunt asimilați consilierilor juridici și li se echivalează stagiul efectuat acestei profesii numai funcțiilor militare și celor specifice poliției, celor care în mod efectiv au îndeplinit și îndeplinesc profesia de consilier juridic în M.A.I, efectuând activități specifice acestei profesii.

Așadar activitatea desfășurată de recurentul – reclamant în calitate de ofițer de poliție la Direcția de Poliție a județului Brașov, efectuând practic acte de cercetare în cadrul urmăririi penale, nu poate fi asimilată cu a consilierului juridic.

Numai perioada cuprinsă între 01 octombrie 2002 – 01 decembrie 2006 este consacrată activității de consilier juridic, așa încât în mod corect s-a reținut prin cele două decizii atacate și prin sentința instanței de fond că recurentul-reclamant nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen.

Recursul a fost respins ca nefondat.