Annulment of pharmacy license: Appeal allowed, lower decision quashed and case remanded for retrial

Respingerea ca inadmisibilă a unei cereri formulate în temeiul art. 57 Cod procedură civilă. Încălcarea principiului disponibilității și a principiului contradictorialității.

C.proc.civ., art. 57, art. 85

Cuprins pe materii : Drept procesual civil.

Index alfabetic : cerere de chemare în judecată a altor persoane

principiul disponibilității

principiul contradictorialității

Instanța de judecată a nesocotit, atunci când a apreciat ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată a unei alte persoane formulată de pârât pe temeiul prevederilor art.57-59 din Codul de procedură civilă, principiul disponibilității în procesul civil și al contradictorialității, și nu a dat eficiență dispozițiilor imperative cuprinse în art.57 alin.(4) din Codul de procedură civilă,

Analiza întrunirii sau nu, în concret, a cerințelor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată a altor persoane, în special a celor indicate de art.57 alin.(1) din cod, se impune fi făcută, așadar, prin raportare și la prevederile art.85 din Codul de procedură civilă, numai după citarea celui introdus (chemat) în judecată.

ICCJ, Secția contencios administrativ și fiscal,

Decizia nr. 1529 din 19 martie 2009

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul Colegiul Farmaciștilor Teleorman a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății anularea Autorizației de Funcționare nr.7381/EN/13365 emisă în data de 18.12.2007 pe numele S.C. H.P. SRL pentru înființarea unei farmacii în Municipiul Alexandria.

Pârâtul Ministerul Sănătății Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes.

Prin sentința nr.2554 din 7 octombrie 2008, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă acțiunea.

Instanța a reținut că reclamantul nu a înțeles să cheme în judecată beneficiarul autorizației contestate, respectiv S.C. H.P. SRL, solicitând anularea unui act administrativ care produce efecte juridice în patrimoniul unei terțe persoane, fără a chema în judecată și această persoană juridică.

S-a mai reținut că instanța de judecată nu poate dispune cu privire la drepturile conferite unei persoane printr-un act administrativ fără a-i acorda acesteia posibilitatea de a-și formula apărările.

Împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul Colegiul Farmaciștilor Teleorman, care a susținut că hotărârea este nelegală, întrucât prin respingerea ca inadmisibilă a cererii instanța de fond a procedat greșit prin raportare la

prevederile art.129 alin. (5) C.proc.civ., care obligă instanța de judecată să aibă un rol activ.

Respingerea ca inadmisibilă a acțiunii este nelegală și prin raportare la

dispozițiile Legii nr.554/ 2004, în condițiile în care emitentul autorizației de funcționare este Ministerul Sănătății Publice. Or, având calitatea de emitent al actului administrativ contestat, Ministerul Sănătății Publice avea deopotrivă calitate procesuală pasivă în cauză, iar Colegiul Farmaciștilor Teleorman are calitate procesuală activă față de împrejurarea că emiterea unui act administrativ, respectiv autorizația de funcționare a unei farmacii, s-a realizat fără ca, în prealabil, să existe un aviz al instituției recurente.

Recursul este întemeiat și a fost admis, pentru considerentele ce urmează.

Pârâtul Ministerul Sănătății Publice a invocat, înaintea instanței de fond, două excepții procesuale, anume excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Colegiul Farmaciștilor Teleorman și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, ambele excepții având natura unor excepții de fond, absolute și peremptorii.

Pe de altă parte, prima instanță a invocat din oficiu excepția inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ, pe care a admis-o, după punerea ei în discuția părților.

In consecință acțiunea reclamantului a fost respinsă, cu motivarea că, în condițiile în care reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ care produce efecte juridice în patrimoniul unei terțe persoane, fără a chema în judecată și această persoană juridică, cererea de chemare în judecată nu poate fi admisă, instanța de judecată neputând dispune cu privire la drepturile conferite prin actul administrativ atacat fără a-i acorda persoanei juridice beneficiare posibilitatea de formulare a apărărilor corespunzătoare. Pe de altă parte, instanța de fond a mai reținut că nu putea să dispună din oficiu introducerea în cauză a beneficiarului autorizației, deoarece s-ar fi încălcat principiul disponibilității, și că nu se putea da curs solicitării pârâtului de introducere în cauză a S.C. H.P. SRL întrucât regulile cuprinse în art.49-65 din Codul de procedură civilă nu permit un asemenea demers, devreme ce în cauză nu erau aplicabile prevederile art.57 alin.(1) din cod, terțul beneficiar neputând pretinde aceleași drepturi ca reclamantul.

Potrivit prevederilor art.137 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Instanța de judecată, în condițiile invocării în fața sa, în mod concomitent, a mai multor excepții procesuale, era datoare să deducă ordinea de soluționare a acestora din caracterul și efectele pe care le produc diferitele excepții în cadrul procesului civil, prioritate în cazul dat având, în mod categoric, excepția lipsei calității (legitimării) procesuale active a reclamantului – asupra căreia însă, instanța nu s-a pronunțat.

Prima instanță, pe de altă parte, a nesocotit, atunci când a apreciat ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată a S.C. H.P. SRL, formulată de pârâtul Ministerul Sănătății Publice pe temeiul prevederilor art.57-59 C.proc.civ., principiul disponibilității în procesul civil și al contradictorialității, și nu a dat eficiență astfel dispozițiilor imperative cuprinse în art.57 alin.(4) din Codul de procedură civilă, potrivit cu care „Cererea va fi motivată și se va comunica atât celui chemat, cât și părții potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat în judecată se vor alătura copii de pe cererea de chemare în judecată,

întâmpinare și de pe înscrisurile de la dosar”.

Analiza întrunirii sau nu, în concret, a cerințelor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată a altor persoane, în special a celor indicate de art.57 alin.(1) din cod, se impunea fi făcută, așadar, prin raportare și la prevederile art.85 din Codul de procedură civilă, numai după citarea celui introdus (chemat) în judecată de pârâtul Ministerul Sănătății Publice, anume a beneficiarului actului administrativ a cărui anulare se solicita prin acțiunea în contencios administrativ.

În raport de cele mai sus arătate, reținându-se incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art.304 pct. 5 C.proc.civ., în temeiul prevederilor art.312 alin.(3) și art.313 C.proc.civ., s-a admis recursul, s-a casat hotărârea atacate și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.