Illegality of administrative reduction of hazardous working conditions surcharge due to lack of objective justification and disproportionate exercise of budget officer discretion

Funcționar public. Spor pentru condiții vătămătoare de muncă. Cuantum. Act administrativ emis de autoritatea publică cu depășirea limitelor legale de apreciere oferite de legiuitor. Nelegalitate.

O.G. nr. 6/2007, art. 16

O.U.G. nr. 35/2009

O.U.G. nr. 31/2009

Dreptul de apreciere recunoscut de legiuitor ordonatorului principal de credite pentru stabilirea procentului în cazul sporului pentru condiții vătămătoare, prevăzut de dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 6/2007 într-un cuantum de până la 10% din salariul de bază, nu poate fi exercitat în mod discreționar, reducerea acestui spor de la 10% la 1 % neputând interveni în lipsa unei justificări obiective și a unor criterii clar determinate prin raportare la natura funcției publice ocupate și la condițiile concrete în care funcționarul public își desfășoară activitatea.

Decizia nr. 3619 din 22 iunie 2011

Prin acțiunea înregistrată la 26 iunie 2009, reclamantul Sindicatul salariaților din C.N.P.A.S., a solicitat anularea Ordinului nr. 482/29 aprilie 2009 emis de Președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și anularea debitului la venitul lunar al reclamanților din perioada 15 – 30 aprilie 2009 creat în mod abuziv prin ordinul contestat și restituirea tuturor sumelor reținute ilegal de la data aplicării acestui ordin și până la data anulării prin sentința ce se va pronunța în cauză.

În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că Ordinul contestat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2007, prin care li s-a acordat sporul de 10% pentru condiții vătămătoare.

Reclamanții au arătat că, deși activitatea lor se desfășoară în aceleași condiții vătămătoare, s-a dispus în mod nejustificat reducerea sporului aferent de la 10% la 1%, afectând valoarea drepturilor salariale cuvenite pentru munca prestată.

Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca neîntemeiată prin sentința civilă nr. 2905/15 iunie 2010, constatând că, Ordinul nr. 482/29 aprilie 2009 al Președintelui CNPAS privind acordarea de la 15 aprilie 2009 a unui spor pentru condiții vătămătoare de muncă în procent de 1% a fost emis cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 6/2007, ale Ordonanței Guvernului nr. 10/2008, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2009, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2009 și ale Ordinului nr. 605/2009 emis de Ministerul muncii, familiei și protecției sociale.

Față de aceste dispoziții legale, instanța de fond a apreciat că stabilirea cuantumului sporului pentru condiții vătămătoare de muncă este atributul ordonatorului principal de credite, întrucât Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 nu a prevăzut în art. 16 alin. 1 un cuantum fix pentru acest spor, impunând numai respectarea limitei maxime de 10% din salariul de bază.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamanții prin Sindicatul Salariaților din Casa Națională de Pensii Publice (fosta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, ca urmare a reorganizării conform dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

În recurs, s-a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii și anulării ordinului considerat nelegal, cu motivarea că sporul de 10% pentru condiții vătămătoare a fost acordat prin lege, astfel că nu a existat un temei pentru a fi redus și aceasta cu atât mai mult cu cât determinările efectuate de organele de specialitate au confirmat menținerea acelorași valori ale câmpurilor electromagnetice de radiofrecvență avute în vedere la recunoașterea dreptului.

Analizând actele și lucrările din dosar, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304/1 Cod procedură civilă, Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2007, sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj.

Același text de lege a prevăzut la alin. 2 și 3 că, stabilirea categoriilor de funcționari publici, a cuantumului și condițiilor de acordare a acestui spor se realizează prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal din bugetul aprobat, iar stabilirea locurilor de muncă pentru care se acordă sporul respectiv se efectuează pe baza buletinelor de determinare emise de către autoritățile abilitate în acest sens .

Pentru aplicarea dispozițiilor legale susmenționate și în exercitarea dreptului de reglementare astfel recunoscut , Președintele CNPAS a emis Decizia nr. 710/19 septembrie 2008, prin care reclamanților – recurenți li s-a acordat cu începere de la data de 1 aprilie 2008 un spor pentru condiții vătămătoare de muncă în procent de 10%,

Această decizie a fost abrogată în mod implicit prin Ordinul nr. 482/29 aprilie 2009 emis de Președintele CNPAS, care la art. 1 pct. 3 a prevăzut ca, începând cu data de 15 aprilie 2009, sporul pentru condiții vătămătoare de muncă să fie acordat reclamanților - recurenți în procent de 1% aplicat la salariul de bază.

Legalitatea acestor prevederi ale Ordinului nr. 482/29 aprilie 2009 a fost greșit constatată de instanța de fond în raport de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2009, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2009 și ale Ordinului nr. 605/29 aprilie 2009 emis de Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, întrucât reglementarea invocată de autoritatea emitentă nu a abrogat art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2007, dispunând numai cu privire la competența ordonatorilor de credite de a stabili cuantumul sporului pentru condiții vătămătoare de muncă, fără însă a fi afectată însăși existența dreptului salarial respectiv.

Dreptul de apreciere recunoscut de legiuitor ordonatorului principal de credite pentru stabilirea procentului în cazul sporului pentru condiții vătămătoare de muncă nu poate fi exercitat în mod discreționar și în consecință , reducerea acestui spor de la 10% la procentul de 1% nu poate interveni în lipsa unei justificări obiective și a unor criterii clar determinate, în raport de natura funcției publice ocupate și de condițiile concrete în care își desfășoară activitatea funcționarului public.

Astfel, se reține că autoritatea emitentă nu a constatat existența unei alte situații de fapt decât cea avută în vedere la acordarea sporului de 10% pentru condiții vătămătoare de muncă în baza Buletinului de măsurare a câmpului radioelectric nr. 302/5196/28 martie 2008 emis de Societatea Națională de Radiocomunicații - Biroul exploatare - metrologie și microproducție și nu a motivat circumstanțele reținute pentru reducerea acestui spor de la 10% la 1%.

Procedând în acest mod, autoritatea emitentă nu a asigurat un raport rezonabil de proporționalitate între scopul vizat de legiuitor și măsura adoptată, întrucât reducerea nejustificată la 1% a sporului pentru condiții vătămătoare de muncă este de natură să afecteze dreptul salarial recunoscut reclamanților - recurenți prin dispozițiile art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2007.

Pentru considerentele care au fost expuse , în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte a admis recursul s modificând în parte sentința recurată, în sensul admiterii în parte a acțiunii, anulând, pe cale de consecință, în parte a Ordinului nr. 482/29 aprilie 2009 emis de Președintele CNPAS , respectiv art. 1 pct. 3, urmând a fi respinse ca nefondate cererile accesorii, întrucât prin anularea ordinului contestat, instanța de judecată nu se poate substitui în competențele recunoscute prin lege ordonatorului principal de credite și nu poate exercita atribuția acestuia de a stabili prin act administrativ categoriile de funcționari publici, cuantumul și condițiile de acordare a sporului pentru condiții vătămătoare.

În consecință, Înalta Curte va admite recursul declarat de Sindicatul Salariaților din C.N.P.A.S., pentru recurenții – reclamanți, constatând că nu a fost motivată în drept și nu a fost dovedită prin probe concludente susținerea invocată de intimată prin întâmpinare cu privire la lipsa calității organizației sindicale de reprezentant al funcționarilor publici care au formulat cererea de chemare în judecată