Extraordinary appeal against refusal to transfer criminal case jurisdiction declared inadmissible
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petition as inadmissible, upholding the lower court's refusal to transfer the jurisdiction of a criminal case. The petitioner, a civil party in a criminal proceeding, attempted to challenge a decision denying a request for transfer of jurisdiction (strămutare) via an extraordinary appeal (contestarea în anulare), arguing that the legal procedure for summoning parties had not been properly followed. The Court ruled that the extraordinary appeal was procedurally incompetent because, under Article 58 of the Code of Criminal Procedure, parties in transfer proceedings are only notified (închunoștințate) rather than formally summoned (cite), and Article 386 of the Code limits the extraordinary appeal to decisions issued by the Court of Supreme Justice acting as a court of appeal. Consequently, the only lawful remedy for a rejected transfer request is to reiterate the motion in accordance with Article 61 of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart.58 C.proc.pen, art.61 C.proc.pen, art.57 C.proc.pen, art.23 din Legea nr.56/1993, art.55 C.proc.pen; Extraordinary appeal against refusal to transfer criminal case jurisdiction declared inadmissible: În vederea lămuririi instanţei a fost efectuată procedura de informare prevăzută în art.57 C.proc.pen., iar părţile au fost încunoștinţate, atașându-se la dosar dovezile de comunicare conform art.58 alin.2 din același cod.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Strămutare. Contestaţie în anulare. Inadmisibilitate
În cadrul soluţionării cererii de strămutare părţile nu se citează, ci se încunoștinţează potrivit prevederilor art.58 C.proc.pen., atașându-se la dosar comunicarea despre aceasta.
Încheierea pronunţată în soluţionarea cererii de strămutare nu poate fi atacată cu nici o cale ordinară sau extraordinară de atac, cererea putând fi însă repetată în condiţiile prevăzute în art.61 C.proc.pen.
Decizia Secţiei penale nr.3730 din 11 septembrie 2002
Petiţionara a cerut strămutarea judecării cauzei susţinând că procesul penal în care este parte civilă nu ar avea o desfășurare normală.
În vederea lămuririi instanţei a fost efectuată procedura de informare prevăzută în art.57 C.proc.pen., iar părţile au fost încunoștinţate, atașându-se la dosar dovezile de comunicare conform art.58 alin.2 din același cod.
Prin încheierea nr.3436 din 2 iulie 2002, cererea de strămutare a fost respinsă.
Împotriva acestei încheieri, în baza art.386 alin.1 lit.a C.proc.pen., petiţionara a formulat contestaţie în anulare, susţinând că la data judecării cererii de strămutare procedura de citare a acesteia nu a fost îndeplinită legal.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă.
Potrivit art.23 din Legea nr.56/1993, secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează cererile de strămutare pentru motivele prevăzute în codurile de procedură, iar potrivit art.29 pct.5 și art.55 C.proc.pen., Curtea Supremă de Justiţie strămută judecarea unei cauze de la instanţa competentă la o altă instanţă egală în grad în cazul în care, apreciind asupra motivelor de strămutare, consideră că prin aceasta se asigură desfășurarea normală a procesului.
La judecarea cererii de strămutare, în cadrul procedurii de informare este obligatorie încunoștinţarea părţilor, și nu citarea lor, iar încheierea prin care se soluţionează cererea nu este supusă nici unei căi de atac.
Conform prevederilor art.386 alin.1 lit.a C.proc.pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
Din prevederile legale menţionate rezultă că numai împotriva deciziilor pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie ca instanţă de recurs poate fi folosită calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare. Or, în cauză, soluţia nu s-a pronunţat în calea de atac a recursului, iar ca urmare a respingerii cererii de strămutare petiţionara care stăruie în strămutarea procesului nu are deschisă calea contestaţiei în anulare, ci poate repeta cererea conform art.61 C.proc.pen.
În consecinţă, contestaţia în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă.