Criminal revision jurisdiction: first-instance court competence despite appellate acquittal reversal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a conflict of jurisdiction by ordering the case to be heard by the first-instance court of the initial conviction, establishing that the lower court prevailed in the jurisdictional dispute against the appellate court's declination. The dispute arose from a criminal petition for revision filed after an appeal court had issued a final condemnation for sexual offenses and unlawful deprivation of liberty, despite the defendant having been acquitted by the first-instance court and that acquittal being initially upheld on appeal, leading both the first-instance and second-instance courts to mutually decline jurisdiction over the revision request. Relying on Article 401 of the Code of Criminal Procedure, the court held that competence for revision lies exclusively with the instance that judged the cause in the first instance, defining this as the court competent under substantive rules to hear the case as a court of fact, and clarified that this competence is maintained regardless of whether the judgment was modified or overturned by higher instances, except in cases of irreconcilable rulings where the highest-ranking instance among those involved retains jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart.401 C.proc.pen; Criminal revision jurisdiction: first-instance court competence despite appellate acquittal reversal: Potrivit art.401 C.proc.pen., competentă să judece cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primă instanţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Revizuire. Instanţă competentă
Potrivit art.401 C.proc.pen., competentă să judece cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primă instanţă; această instanţă este competentă indiferent de soluţia adoptată în sentinţă și de soluţiile pronunţate de instanţa de apel și cea de recurs, cu excepţia existenţei unor hotărâri ce nu se pot concilia, când competenţa revine, dintre instanţele care au pronunţat hotărârile, celei superioare în grad.
Ca atare, dacă inculpatul a fost achitat de judecătorie, soluţie menţinută de tribunal, iar curtea de apel, casând hotărârile, a condamnat pe inculpat, judecarea cererii de revizuire este de competenţa judecătoriei, iar nu a curţii de apel.
Decizia nr.3356 din 27 iunie 2002
Condamnatul S.I. a cerut revizuirea deciziei penale nr.3/R/2002 a Curţii de Apel Timișoara, prin care a fost condamnat pentru săvârșirea infracţiunilor de viol și de lipsire de libertate în mod ilegal, după ce a fost achitat de prima instanţă, soluţia fiind menţinută de cea de apel.
Investită cu judecarea cererii de revizuire, Judecătoria Caransebeș, prin sentinţa penală nr.222 din 19 martie 2002, și-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Timișoara, cu motivarea că cererea de revizuire fiind îndreptată împotriva unei hotărâri a instanţei de recurs, Curtea de Apel Timișoara, aceasta este competentă să judece cererea.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr.340/R din 4 aprilie 2002, și-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Caransebeș.
În soluţionarea conflictului de competenţă, se constată următoarele.
Potrivit art.401 C.proc.pen., competentă să judece cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primă instanţă.
Folosirea în textul de lege a expresiei „instanţa care a judecat cauza în primă instanţă” nu poate fi înţeleasă decât în sensul că se referă la instanţa competentă să judece, potrivit normelor de competenţă, cauza ca instanţă de fond.
Împrejurarea că hotărârea instanţei de fond poate fi modificată în căile de atac nu înseamnă că instanţa de control judiciar ar deveni competentă să judece cererea de revizuire.
În consecinţă, constatându-se că Judecătoria Caransebeș este competentă să judece cererea de revizuire, s-a dispus trimiterea cauzei la această instanţă.