Fraud attempt convictions upheld in rigged auction; bribery and influence trafficking acquittals overturned.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the defendants' appeals, reclassifying their conduct and convicting them of attempted fraud (tentativă la înșelăciune) under Article 20 read with Article 215(1) of the Romanian Criminal Code, thereby overturning the appellate court's acquittal on bribery and conviction for influence trafficking. The case arose from a March–April 2000 auction of a workshop by a state-owned entity, where the defendants, acting on a prior understanding with a bidder, pretended to participate as serious competitors and promised to keep their bids low in exchange for 50 million lei, scheming to defraud the seller into accepting a price near the starting bid. The decisive legal basis was that the defendants' plan—to rig the auction by inducing the seller's error to obtain unjust material benefits at its expense—constituted the execution of fraud, even though the harm did not materialize because the scheme was intercepted by criminal investigators, making it attempted rather than completed fraud.
Legislator headnote
AI generatedFraud attempt convictions upheld in rigged auction; bribery and influence trafficking acquittals overturned: Faptele săvârșite constituie, deci, tentativă la infracţiunea de înșelăciune prevăzută în art.20 raportat la art.215 alin.1 C.pen., sens în care recursul inculpaţilor a fost admis.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Înșelăciune. Licitaţie
Fapta de a participa, în baza unei înţelegeri prealabile, la licitaţia unor bunuri oferind preţuri reduse, cu scopul ca un alt ofertant să le poată obţine la un preţ apropiat celui de pornire, constituie infracţiunea de înșelăciune în paguba proprietarului bunurilor licitate.
Secţia penală, decizia nr.2708 din 29 mai 2002
Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul M.V., pentru săvârșirea infracţiunii de luarte de mită prevăzută în art.24 alin.1 C.pen. și pe inculpaţii P.R. și P.D. pentru complicitate la această infracţiune.
Instanţa a reţinut că, în perioada martie-aprilie 2000, cu prilejul organizării licitaţiei pentru vânzare a unui atelier la E.M. Cavnic, inculpatul M.V., membru al comisiei de licitaţie, a pretins de la martorul S.M., prin intermediul și cooperarea celorlalţi inculpaţi, suma de 50 de milioane de lei pentru a-l ajuta să-i fie adjudecate bunurile licitate la un preţ apropiat celui de pornire.
Prin decizia penală nr.298/A din 2 octombrie 2001, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile inculpaţilor și a achitat pe M.V. pentru infracţiunea de luare de mită și a schimbat încadrarea juridică a faptelor celorlalţi inculpaţi din complicitate la luare de mită, în infracţiunea de trafic de influenţă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a considerat că nu există probe privind implicarea inculpatului M.V. în acţiunile coinculpaţilor P.R. și P.D., prin care aceștia au pretins și primit de la S.M. suma menţionată.
S-a mai motivat că fapta acestor inculpaţi, de a participa la licitaţie, s-a făcut cu scopul de a crea lui S.M. convingerea că va avea concurenţi serioși care ar urca preţul bunurilor licitate; prin aceasta și prin faptul de a-l fi lăsat să creadă că au influenţă asupra lui M.V., membru în comisia de licitaţie, inculpaţii l-au determinat pe martor să le promită 50 de milioane de lei pentru a reduce oferta lor în cursul licitaţiei.
Recursurile inculpaţilor, prin care susţin că au fost greșit condamnaţi, sunt fondate pentru alte motive, privind încadrarea juridică a faptelor.
Este dovedit că inculpaţii recurenţi au luat legătura cu S.M., căruia i-au făcut cunoscut că vor participa la licitaţie, fiind capabili să determine limitarea creșterii preţului bunurilor scoase la vânzare, într-o măsură convenabilă acestuia; s-a mai stabilit că inculpaţii au condiţionat reducerea ofertei lor de preţ în cursul licitaţiei de primirea sumei de 50 de milioane de lei. Cu ocazia discuţiilor, nu rezultă că i-au spus lui S.M. că o parte din bani trebuie să o dea altei persoane.
Se reţine, deci, că inculpaţii, în scopulde a primi foloase de la S.M., s-au decis să liciteze formal și să se comporte la licitaţie convenabil faţă de S.M. astfel încât să nu urce preţul bunurilor supuse licitaţiei la o diferenţă semnificativă faţă de preţul de pornire. În consecinţă, se constată că a existat o înţelegere între inculpaţi și martor, în așa fel încât proprietarul vânzător al bunurilor, E.M. Cavnic, să obţină un preţ cât mai mic în favoarea lui S.M. Prin aceasta s-ar fi ajuns la o licitaţie trucată, de natură să o deturneze de la scopul ei firesc și să menţină redus preţul bunurilor scoase de proprietar la vânzare, în paguba acestuia.
Or, aceste fapte reprezintă o punere în executare a hotărârii de a induce în eroare E.M.Cavnic, în scopul de a obţine pentru inculpaţi și S.M. (faţă de care acţiunea penală nu s-a pus în mișcare și nu s-a cerut extinderea procesului penal în cursul judecăţii) foloase materiale injuste, cu consecinţe păgubitoare pentru organizatoarea licitaţiei, consecinţe care nu s-au produs datorită intervenţiei organelor de cercetare penală.
Faptele săvârșite constituie, deci, tentativă la infracţiunea de înșelăciune prevăzută în art.20 raportat la art.215 alin.1 C.pen., sens în care recursul inculpaţilor a fost admis.