Moral damages in homicide attempts: common fault does not exclude liability but only reduces quantum
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice admitted the civil party's appeal and quashed the lower courts' rulings that denied moral damages, ordering the defendant to pay compensation corresponding to his share of fault. The dispute arose from a qualified homicide attempt committed under provocation, where the victim sustained a severe cranial-cerebral trauma requiring 80 days of medical care; although both the trial and appellate courts dismissed the moral damages claim by invoking the victim's contributory negligence (common fault) to extinguish the liability entirely, the Supreme Court rejected this legal approach. Relying on Article 998 of the Civil Code and the principle that civil delictual liability governs both material and non-patrimonial prejudice under the same rules, the court held that contributory negligence does not exclude the obligation to repair moral harm but serves only to reduce the extent of the awarded damages proportionally to the victim's culpability.
Legislator headnote
AI generatedart.998 C.civ; Moral damages in homicide attempts: common fault does not exclude liability but only reduces quantum: Potrivit art.998 C.civ., orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a cauzat, a-l repara.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Despăgubiri. Daune morale. Omor. Tentativă. Provocare
Săvârșirea tentativei la infracţiunea de omor în condiţiile provocării nu exclude obligarea făptuitorului la plata unor daune morale; culpa comună a victimei va fi luată în consoiderare numai la stabilirea întinderii despăgubirilor pentru daune morale, după aceleași reguli ca și la stabilirea întinderii reparaţiilor pentru pagube materiale.
Secţia penală, decizia nr.2562 din 22 mai 2002
Prin sentinţa penală nr.297 din 1 octombrie 2001, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul G.A. pentru săvârșirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prevăzută în art.20 raportat la art.174 și art.175 lit.i, cu aplicarea art.73 lit.b C.pen.
S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de D.L., inculpatul fiind obligat la plata unor cheltuieli ocazionate de tratamentele medicale, la plata diferenţei dintre salariu și sumele încasate în perioada concediului medical și a diferenţei dintre salariu și pensia pentru pierderea capacităţii de muncă.
S-a respins cererea părţii civile de obligare a inculpatului la plata unor daune morale.
Instanţa a reţinut că, la 8 decembrie 2000, fiind provocat, inculpatul a lovit pe D.L. în cap cu o bâtă provocându-i un traumatism cranio-cerebral grav cu hematom epidural, leziuni care au necesitat 80 de zile de îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viaţa părţii vătămate.
Cu privire la soluţionarea acţiunii civile, s-a motivat că, atâta timp cât s-a reţinut existenţa provocării, nu pot fi acordate daune morale.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr.30 din 30 ianuarie 2002, a menţinut soluţia privind neacordarea daunelor morale, cu motivarea că cererea de acordare a acestor daune nu este justificată, de vreme ce s-a reţinut culpa comună a părţii vătămate.
Recursul declarat de partea civilă este fondat.
Potrivit art.998 C.civ., orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a cauzat, a-l repara.
Această obligaţie se referă atât la prejudiciile materiale cât și la cele morale, nepatrimoniale, răspunderea civilă delictuală fiind guvernată de aceleași reguli atât în ce privește daunele materiale, cât și cele morale.
Ca atare, nu există temei legal pentru înlăturarea obligaţiei de a repara prejudiciul moral în cazul în care la cauzarea acestuia a contribuit și victima, culpa acesteia urmând a fi avută în vedere numai la stabilirea întinderii despăgubirilor datorate de făptuitor.
Așa fiind, se constată că hotărârile prin care s-a reţinut că, dată fiind culpa comună a părţii vătămate, nu subzistă obligaţia inculpatului de a acoperi prejudiciul moral, sunt contrare legii și, prin urmare, supuse casării conform art.3859 alin.1 pct.171 C.proc.pen.
În consecinţă, recursul părţii civile a fost admis și s-a dispus obligarea inculpatului la plata daunelor morale, corespunzător culpei sale în producerea pagubei.