Criminal embezzlement damages: mandatory deference to accounting expert valuation and prohibition of unsubstantiated judicial deviation from expert evidence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice admitted the civil party’s appeal, quashed the prior criminal judgments, and remanded the case to the first instance for re-trial of the civil aspect, ruling in favor of the civil party regarding the assessment of damages. The dispute arose from a conviction for embezzlement and complicity, where the lower instances had fixed the damage at 54 million lei despite two accounting expertises establishing significantly higher amounts (approx. 269–285 million lei). The Court found that the lower courts violated procedural law by failing to reference or justify their deviation from the expert evidence, holding that a court cannot set a different compensation amount than that established by an expert evaluation without pronouncing on that proof and providing specific reasons, a violation of the requirements for the content of a judicial decision under the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart.181 C.pen, art.356 C.proc.pen; Criminal embezzlement damages: mandatory deference to accounting expert valuation and prohibition of unsubstantiated judicial deviation from expert evidence: Prejudiciul reţinut de cele două instanţe fiind diferit de cele stabilite prin expertize, fără ca în hotărârile atacate să se arate temeiurile pentru care s-a reţinut această sumă ca fiind prejudiciu cert, sentinţa și decizia sunt contrare legii, fiind date cu încălcarea dispoziţiilor art.356 C.proc.pen. referitoare la conţinutul expunerii unei hotărâri.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Recurs. Despăgubiri. Expertiză. Art.3859 alin.1 pct.9 și 10 C. Proc. Pen.
În cazul condamnării pentru o infracţiune cauzatoare de prejudiciu, când s-a efectuat o expertiză pentru stabilirea pagubei, instanţa nu poate obliga pe făptuitor la despăgubiri în alt cuantum decât cel stabilit prin expertiză, fără să se pronunţe cu privire la această probă și fără să arate motivele pentru care a reţinut o altă sumă ca prejudiciu.
Secţia penală, nr.659 din 6 februarie 2002
Prin sentinţa penală nr.310 din 13 noiembrie 2002, Tribunalul Bihor a dispus, în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b1 C.proc.pen. și la art.181 C.pen., achitarea inculpatelor B.F. și T.S., între altele pentru infracţiunea de delapidare și a inculpatelor M.I., B.D. și S.I. pentru complicitate la această infracţiune.
Instanţa a reţinut că, începând cu luna februarie 1995 și până în februarie 1997, primele două inculpate și-au însușit din gestiunea avută la o cooperativă de credit suma de 54 milioane de lei, iar pentru acoperirea lipsei au întocmit contracte de împrumut false.
Celelalte inculpate au ajutat pe autoare la săvârșirea infracţiunii prin întocmirea altor acte false.
Prin decizia penală nr.185/A din 20 septembrie 2001, Curtea de Apel Oradea a admis apelul declarat de procuror și a condamnat pe inculpate pentru infracţiunile menţionate.
În recursul părţii civile aceasta arată că instanţele nu au avut în vedere la stabilirea pagubei expertizele contabile efectuate în cauză, prin care s-a stabilit că prin infracţiunile săvârșite s-a cauzat un prejudiciu de 285.124.834 de lei și, respectiv, de 269.248.625 de lei, stabilirea prejudiciului la 54 milioane de lei fiind greșită.
Recursul este fondat.
Din examinarea actelor dosarului rezultă că în cauză au fost efectuate două expertize contabile; cu toate acestea, nici prima instanţă și nici cea de apel nu au făcut referire la aceste probe și au reţinut că prejudiciul cauzat de inculpate este de 54 milioane de lei.
Prejudiciul reţinut de cele două instanţe fiind diferit de cele stabilite prin expertize, fără ca în hotărârile atacate să se arate temeiurile pentru care s-a reţinut această sumă ca fiind prejudiciu cert, sentinţa și decizia sunt contrare legii, fiind date cu încălcarea dispoziţiilor art.356 C.proc.pen. referitoare la conţinutul expunerii unei hotărâri.
Constatându-se existenţa cazului de casare prevăzut în art.3859 alin.1 pct.171 C.proc.pen., recursul părţii civile a fost admis, cu trimiterea cauzei la prima instanţă pentru rejudecarea laturii civile.