Attempted homicide during brawl: exclusion of concurrence between homicide and brawling when specific offender is identified

Tentativă la infracţiunea de omor. Încăierare. Inexistenţa concursului de infracţiuni

În cazul în care unul dintre participanţii la încăierare încearcă să ucidă pe un altul, fapta constituie tentativă la infracţiunea de omor, iar nu și infracţiunea de încăierare în concurs cu cea dintâi.

Secţia penală, decizia nr.1639 din 1 aprilie 2003

Prin sentinţa penală nr.288 din 17 octombrie 2002, Tribunalul Argeș a condamnat pe inculpatul C.M. pentru săvârșirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prevăzută în art.20 raportat la art.174 și art.175 lit. i și a infracţiunii de încăierare prevăzută în art.322 alin.1 C.pen.

Instanţa a reţinut că, în noaptea de 20 noiembrie 2001, inculpatul a participat la o încăierare, în cursul căreia a aplicat părţii vătămate I.D. o lovitură cu cuţitul în zona toracică stângă, leziune care i-a pus în primejdie viaţa.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia penală nr.358/A din 17 decembrie 2002, a admis apelul procurorului și a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. Apelul inculpatului a fost respins.

Inculpatul a declarat recurs, cerând reducerea pedepsei aplicate pentru săvârșirea tentativei de omor.

Examinând hotărârile atacate și din oficiu, conform art.3859 alin.3 C.proc.pen., s-a constatat că recursul este fondat, prima instanţă dând faptei săvârșite de inculpat o încadrare juridică greșită, menţinută în apel.

Încăierarea între mai multe persoane prevăzută în art.322 C.pen. este o altercaţie violentă între mai multe persoane aflate în conflict, desfășurată în îmbulzeală. Prin manifestările de violenţă pe care le implică, încăierarea creează sentimente de insecuritate, stări de agitaţie și neliniște, ea fiind periculoasă și prin posibilitatea antrenării în aceasta a persoanelor din jur care pot deveni victime ale agresiunii.

În modalitatea prevăzută în alineatul 1, urmarea imediată constă în starea de pericol creată pentru relaţiile de convieţuire socială, pentru ordinea și liniștea publică, pentru securitatea persoanelor.

În modalitatea prevăzută în alineatul 2, urmarea imediată este cauzarea unei vătămări grave a integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane. Cel care săvârșește fapta se pedepsește pentru infracţiunea prevăzută în art.182 C.pen. al cărei maxim se reduce cu un an.

Dacă încăierarea a avut ca urmare vătămarea gravă a integrităţii corporale și nu se cunoaște care dintre participanţi a săvârșit faptele arătate în alineatul 2, se aplică tuturor închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar dacă s-a cauzat moartea, pedeapsa este închisoare de la 3 la 15 ani.

Această modalitate agravată a infracţiunii de încăierare nu se poate reţine dacă autorul vătămării corporale grave, a omorului sau tentativei de omor este cunoscut, fapta participantului constituind, după caz, infracţiunile de vătămare corporală gravă pedepsită conform alineatului 2, omor sau tentativă la omor.

Din probele administrate rezultă că singurul care a avut cuţit și l-a folosit este inculpatul, care a și recunoscut că a lovit cu el.

Cum inculpatul a acţionat cu intenţia manifestă de a ucide, fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale tentativei de omor calificat și se încadrează în prevederile art.20 raportat la art.174 și art.175 lit.i C.pen.

Existenţa concursului de infracţiuni între încăierare și vătămare corporală gravă, omor sau tentativă de omor nu este posibilă decât în situaţia când în cursul unei încăierări unul dintre participanţi ar lovi mai multe persoane, din care unora le-ar cauza leziuni sau vătămări ale integrităţii corporale ce caracterizează infracţiunile prevăzute în art.180 și art.181 C.pen., iar altora vătămări grave sau moartea.

Această concluzie se impune din modul în care este definită încăierarea, infracţiunile prevăzute în art.180 și 181 fiind absorbite în infracţiunea de încăierare prevăzută în art.322 alin.1 C.pen.

În consecinţă prima instanţă și cea de apel au dat o încadrare greșită faptei săvârșite de inculpat, motiv pentru care recursul a fost admis și s-a menţinut condamnarea acestuia numai pentru săvârșirea tentativei la infracţiunea de omor.