Prosecutor's appeal on corpse desecration charge dismissed: destruction of evidence lacks specific intent to violate respect for the deceased
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the public prosecutor's appeal on the specific charge of corpse desecration, holding that the accused’s actions did not constitute the offense under Article 319 of the Penal Code, thereby rejecting the prosecution’s attempt to add this conviction alongside the upheld penalties for aggravated murder, non-reporting of a crime, and aiding a criminal. The dispute centered on whether removing a victim’s body from a house, placing it in a field, and setting it on fire to destroy evidence of a homicide constituted desecration of a corpse; the court determined that these acts were committed with the intent to erase traces of the murder rather than to intentionally violate the respect owed to the dead. The decisive legal basis was the requirement that the subjective element of the desecration offense must be the specific intent to injure the sentiment of respect for the deceased and their memory, which was absent in this case where the motive was strictly evidentiary concealment.
Legislator headnote
AI generatedart.319 C.pen; Prosecutor's appeal on corpse desecration charge dismissed: destruction of evidence lacks specific intent to violate respect for the deceased: Prin sentinţa penală nr.304 din 9 octombrie 2001, Tribunalul Satu Mare a condamnat pe inculpaţii M.L., L.O. și S.V. pentru săvârșirea infracţiunilor de omor calificat prevăzută în art.174 raportat la art.175 lit.b C.pen., respectiv complicitate la această infracţiune, de nedenunţare a infracţiunii și de favorizare a infractorului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Profanare de cadavre. Latura subiectivă
Pentru existenţa infracţiunii prevăzute în art.319, în modalitatea profanării unui cadavru, este necesar ca acţiunile materiale de vătămare, degradare etc. să fie comise cu intenţia de a leza sentimentul de respect datorat morţilor și amintirii acestora.
În consecinţă, scoaterea cadavrului din casă, lăsarea acestuia pe un câmp și incendierea lui, în scopul de a șterge urmele unui omor, nu constituie profanare, deoarece lipsește intenţia specifică laturii subiective ce caracterizează această infracţiune.
Secţia penală, decizia nr.907 din 21 februarie 2003
Prin sentinţa penală nr.304 din 9 octombrie 2001, Tribunalul Satu Mare a condamnat pe inculpaţii M.L., L.O. și S.V. pentru săvârșirea infracţiunilor de omor calificat prevăzută în art.174 raportat la art.175 lit.b C.pen., respectiv complicitate la această infracţiune, de nedenunţare a infracţiunii și de favorizare a infractorului.
Instanţa a reţinut că inculpatul M.L., cu ajutorul inculpatei L.O., au ucis, la 21 decembrie 1999, pe K.F., după care, împreună cu inculpatul S.V., au scos cadavrul din casă și l-au dus pe un câmp unde i-au dat foc.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr.71 din 21 martie 2002, a admis apelul procurorului și a majorat pedeapsa aplicată inculpatei L.O.
Prin recursul declarat de procuror se susţine că inculpaţii trebuiau condamnaţi și pentru săvârșirea infracţiunii de profanare de cadavre prevăzută în art.319 C.pen.
Recursul este nefondat sub acest aspect.
Justificat instanţa de fond nu a reţinut, în urma extinderii procesului penal pentru alte fapte faţă de inculpaţi, infracţiunea de profanare de cadavre, întrucât elementele constitutive ale acestei infracţiuni nu sunt întrunite sub aspectul laturii subiective.
Din interpretarea prevederilor art.319 C.pen. rezultă că pot fi încadrate în această infracţiune lovirea, vătămarea, tăierea, străpungerea cadavrului, întoarcerea acestuia în altă poziţie, degradarea, distrugerea, suprimarea, sustragerea cadavrului sau unei părţi din acesta, a cenușii, dezgroparea, dezbrăcarea cadavrului, aruncarea oaselor sau rămășiţelor pământești ori a cenușei, murdărirea cadavrului, atașarea unui obiect sau însemn de natură a leza memoria persoanei decedate.
În esenţă, pentru existenţa infracţiunii prevăzute în art.319 C.pen. este necesar ca, prin acţiunea ce constituie elementul său material, să se aducă, cu intenţie, o atingere, o alterare a sentimentului de respect datorat morţilor și amintirii acestora.
În speţă, elementele acestei infracţiuni nu sunt întrunite, întrucât inculpaţii nu au comis nici unul din actele de executare arătate, de natură a aduce o lezare respectului faţă de persoana decedată, intenţia lor fiind aceea de a șterge urmele faptei săvârșite.
În consecinţă această critică nu a fost primită, recursul procurorului fiind admis pentru alte motive.