Robbery: Appeal dismissed; conviction for completed offense upheld, rejecting classification as attempt
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the conviction for the completed offense of robbery under Article 211, paragraph (2), of the Penal Code, thereby rejecting the lower instance's characterization or any alternative plea. The dispute centered on whether the defendant's act of violently snatching a gold chain from the victim's neck, followed by the jewelry falling to the pavement where it was recovered, constituted a completed robbery or merely an attempt. The court ruled that the criminal act was consummated at the precise moment the chain was snatched, as the theft was completed by the displacement of the property from the victim's person, and that the subsequent dropping of the stolen goods was a post-consummation activity with no legal relevance to the stage of the offense. The decisive legal basis is the doctrine that robbery is consummated when the principal act of theft is combined with violence or threats, such that the temporary loss of physical custody of the stolen item after the initial snatch does not revert the crime to a state of attempt.
Legislator headnote
AI generatedRobbery: Appeal dismissed; conviction for completed offense upheld, rejecting classification as attempt: Prin sentinţa nr. 746 din 27 mai 2004, Tribunalul București, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul F.I., între altele, pentru săvârșirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Tâlhărie. Tentativă. Infracţiune consumată. Distincţie
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra patrimoniului. Tâlhăria
Indice alfabetic: Drept penal
- tâlhărie
- tentativă
- infracţiune consumată
C. pen., art. 211
Smulgerea unui lanţ de la gâtul părţii vătămate constituie infracţiunea de tâlhărie în forma consumată, iar nu tentativă la infracţiunea de tâlhărie, deoarece furtul, care constituie acţiunea principală a infracţiunii de tâlhărie, s-a consumat în momentul în care inculpatul a smuls lanţul de la gâtul părţii vătămate, chiar dacă bunurile sustrase nu au fost găsite asupra inculpatului, ci pe caldarâm, la locul săvârșirii faptei.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 5601 din 29 octombrie 2004
Prin sentinţa nr. 746 din 27 mai 2004, Tribunalul București, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul F.I., între altele, pentru săvârșirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen.
Instanţa a reţinut că, la 28 mai 2003, în jurul orelor 1100, în timp ce partea vătămată se deplasa pe o alee, inculpatul a imobilizat-o și i-a smuls de la gât un lanţ din aur pe care se aflau și alte bijuterii din aur și argint. La strigătele părţii vătămate, inculpatul a fost imobilizat de un martor, fiind reţinut până la sosirea organelor de poliţie, iar bijuteriile smulse de la gâtul părţii vătămate au fost găsite pe caldarâm și recuperate de aceasta.
Curtea de Apel București, secţia a II-a penală, prin decizia nr. 545 din 22 iulie 2004, a admis apelurile declarate de procuror și de inculpat cu aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) și b) C. pen. numai pe lângă pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracţiunii de tâlhărie.
Recursul declarat de inculpat, prin care s-a cerut schimbarea încadrării juridice în tentativă la infracţiunea de tâlhărie, este nefondat.
Fapta săvârșită de inculpat constituie infracţiunea de tâlhărie în forma consumată, iar nu tentativă la această infracţiune, întrucât furtul, care constituie acţiunea principală a infracţiunii de tâlhărie, s-a consumat în momentul în care inculpatul a smuls lanţul de la gâtul părţii vătămate. Împrejurarea că lucrurile sustrase au fost găsite căzute, la locul săvârșirii faptei, iar nu asupra inculpatului, este lipsită de relevanţă juridică pentru încadrarea juridică a faptei, deoarece aruncarea bunurilor sustrase este o activitate ulterioară consumării furtului.
Prin urmare, furtul nu a rămas în fază de tentativă, ci s-a consumat în momentul în care lanţul a fost smuls de la gâtul părţii vătămate, iar prin smulgerea lanţului, care constituie un act de violenţă, s-a realizat și acţiunea adiacentă a infracţiunii de tâlhăriei.
Încadrarea juridică dată faptei fiind corectă, recursul a fost respins.