Fraud reclassified, full coupon value plus interest ordered repaid to state budget
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeals by the prosecutor and the civil party, partially quashed the lower decisions, and reclassified the offense of fraud under art. 215 para. 5 Criminal Code, convicting the defendant on that basis and ordering her to repay to the state budget the full nominal value of 28,588,900,000 ROL for agricultural coupons, plus statutory interest, without deducting previously paid VAT and profit tax. The case involved the defendant, a company administrator, who illegally purchased agricultural coupons from individuals below face value and, through fictitious invoices and records, obtained reimbursement from banks funded by the state budget, without actually delivering goods or services. The court held that, because the coupon redemption activity was entirely illicit—the purchase of coupons being prohibited and the defendant not being an authorized supplier—the entire amount obtained through deception constituted real damage to the state budget; fictitious accounting and tax payments were irrelevant to reducing the prejudice, as the coupons could not be legitimately redeemed under O.U.G. no. 219/1999, which limits coupon use to direct transactions between beneficiaries and authorized producers or distributors.
Legislator headnote
AI generatedart. 215 alin. (5) C. proc. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 215 alin. 5 C. pen; Fraud reclassified, full coupon value plus interest ordered repaid to state budget: 215 para. 5 Criminal Code, convicting the defendant on that basis and ordering her to repay to the state budget the full nominal value of 28,588,900,000 ROL for agricultural coupons, plus statutory interest, without deducting previously paid VAT and profit tax. The case involved the defendant, a company administrator, who illegally purchased agricultural coupons from individuals below face value and, through fictitious invoices and records, obtained reimbursement from banks funded by the state budget, without actually delivering goods or services. The court held that, because the coupon redemption activity was entirely illicit—the purchase of coupons being prohibited and the defendant not being an authorized supplier—the entire amount obtained through deception constituted real damage to the state budget; fictitious accounting and tax payments were irrelevant to reducing the prejudice, as the coupons could not be legitimately redeemed under O.U.G. no. 219/1999, which limits coupon use to direct transactions between beneficiaries and authorized producers or distributors.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the decision: legal reclassification of the fraud offence and conviction based on this provision.
Full text
Înșelăciune. Cupoane pentru agricultură. Prejudiciu
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Înșelăciunea. Drept procesual penal. Partea generală. Obiectul acţiunii civile. Despăgubiri
Indice alfabetic: Drept penal. Drept procesual penal
- Înșelăciune
- Despăgubiri
C. pen., art. 215 alin. (5)
C. proc. pen., art. 14 alin. (3) și (4)
În cazul cumpărării de la producători a unor cupoane pentru agricultură, cu un preţ inferior valorii lor nominale, fără livrarea în contul acestora de bunuri necesare agriculturii și fără prestarea unor servicii specifice, valoarea cupoanelor nu poate fi recuperată de la stat prin băncile abilitate; în atare caz cumpărătorul ilicit al cupoanelor trebuie să restituie bugetului de stat valoarea nominală a acestora, cu dobânzile aferente, chiar dacă în urma unor contabilizări fictive în evidenţele firmei proprii a achitat TVA și impozit pe profit către stat.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 5206 din 13 octombrie 2004
Prin sentinţa penală nr. 211 din 27 octombrie 2003 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, inculpata N.G. a fost condamnată, între altele, pentru săvârșirea infracţiunii de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din prevederile art. 215 alin. (1), (2) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că inculpata, în calitate de administrator la SC „D.C.” Bistriţa-Năsăud, în perioada 1999-2000 a achiziţionat de la diferite persoane fizice un număr de 272.749 cupoane pentru agricultură în valoare de 28.588.900.000 de lei, pentru care a întocmit facturi și centralizatoare fictive în sensul că ar fi livrat 936,2 tone îngrășăminte chimice și 863,7 tone folie polietilenă agricultorilor în schimbul cupoanelor.
Pe baza acestor acte fictive inculpata a obţinut decontarea cupoanelor prin băncile comerciale, acestea recuperând banii de la Ministerul Agriculturii și Alimentaţiei care finanţa de la bugetul statului contravaloarea bunurilor și serviciilor ce puteau fi achitate cu aceste cupoane.
Instanţa a reţinut că inculpata a plătit pentru cupoanele cumpărate suma de 26.588.422.000 de lei și a obţinut un profit brut de 2.000.478.000 de lei prin decontarea cupoanelor la valoarea nominală de 28.588.900.000 lei.
Din profitul brut realizat, inculpata a înregistrat în contabilitate venituri pentru care a plătit 130.787.553 de lei T.V.A. și impozit pe profit în sumă de 9.283.290 de lei , în total 140.070.843 de lei, astfel că prejudiciul cauzat bugetului de stat se diminuează cu aceste sume.
Prin decizia penală nr. 97 din 23 martie 2004 a Curţii de Apel Cluj, apelurile declarate de procuror, partea civilă Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Mediului precum și de inculpată au fost respinse.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs procurorul și partea civilă.
Recursurile sunt fondate.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză și a lucrărilor dosarului rezultă că instanţele au reţinut corect starea de fapt și vinovăţia inculpatei, dar au stabilit greșit cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat, cu consecinţa încadrării juridice necorespunzătoare a infracţiunii de înșelăciune comise.
Este de necontestat că inculpata nu putea obţine în mod legal decontarea cupoanelor cumpărate direct de la agricultori la sume inferioare contravalorii lor, și că nu a desfășurat nici o activitate care să o îndreptăţească la primirea acestora, nelivrând bunuri și neprestând servicii care să poată fi achitate cu cupoane pentru agricultură; ea a încălcat, astfel, O.U.G. nr. 219 din 29 decembrie 1999, potrivit căreia cupoanele pot fi utilizate ca mijloc de plată pentru procurarea de materiale și servicii numai în cadrul tranzacţiilor comerciale directe între beneficiarii de cupoane și furnizorii producători sau distribuitorii autorizaţi ai acestora.
Prin urmare, inculpata neavând calitatea de furnizor care să fi livrat beneficiarilor de cupoane bunuri sau să le fi prestat servicii, nu putea pretinde de la agenţiile bancare contravaloarea cupoanelor în posesia cărora a intrat ilegal, vânzarea - cumpărarea de cupoane pentru agricultori fiind interzisă.
Ca atare, de vreme ce activitatea de decontare a tuturor cupoanelor a avut un caracter ilicit, întreaga sumă de bani încasată prin inducerea în eroare a agenţiilor bancare reprezintă pagubă reală cauzată părţii civile care finanţa, de la bugetul statului, contravaloarea cupoanelor pentru agricultori.
Întrucât, deci, întreaga sumă de bani a fost încasată prin inducerea în eroare a părţii civile, aceeași sumă trebuie să fie restituită de inculpată, fiind fără relevanţă că ar fi achitat obligaţii fiscale către stat (TVA și impozit pe profit), de vreme ce operaţiile în contabilitate sunt fictive.
Pentru aceste considerente, recursurile declarate de procuror și de partea civilă au fost admise, s-au casat hotărârile atacate, încadrarea juridică a infracţiunii de înșelăciune a fost schimbată prin aplicarea art. 215 alin. 5 C. pen. și s-a dispus condamnarea inculpatei potrivit noii încadrări și obligarea ei la plata întregii sume, la care se adaugă dobânda legală.