Preventive detention maintained despite remand for retrial; risk to public order persists despite reasonable trial duration argument
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (IC CJ) allowed the prosecutor's appeal, quashing the appellate court's decision to replace preventive detention with the obligation not to leave the country, and ordered the maintenance of preventive detention, establishing that the defendant did not prevail on the motion for release. The dispute concerned the legality of maintaining preventive detention for a defendant convicted of bribery, influence peddling, and unlawful possession of firearms, who was placed on trial after his conviction was annulled by the appellate court for procedural reasons, leading the lower court to substitute the measure citing the defendant's right to a trial within a reasonable time under Article 5(3) of the European Convention on Human Rights. The Supreme Court held that the extension of the proceedings did not constitute a change in the underlying reasons for detention; therefore, the original grounds—namely the risk to public order derived from the serious nature of the offenses, the value of assets involved, and the defendant's status at the time of the offense—persisted, satisfying the requirements of Articles 139(1) and 1451 of the Code of Criminal Procedure for retaining the original preventive measure.
Legislator headnote
AI generatedart. 139 alin. (1) C. proc. pen, art. 1451 C. proc. pen; Preventive detention maintained despite remand for retrial; risk to public order persists despite reasonable trial duration argument: Potrivit art. 139 alin. (1) C. proc. pen., măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat motivele care au determinat luarea măsurii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Înlocuirea măsurii preventive. Arestarea preventivă. Obligarea de a nu părăsi ţara. Temeiurile înlocuirii
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Măsurile preventive și alte măsuri procesuale. Măsurile preventive. Arestarea preventivă. Obligarea de a nu părăsi ţara
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- arestarea preventivă
- obligarea de a nu părăsi ţara
- Înlocuirea măsurii preventiv
C. proc. pen., art. 139 alin. (1), art. 1451
Potrivit art. 139 alin. (1) C. proc. pen., măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat motivele care au determinat luarea măsurii.
Admiterea unei căi ordinare de arac, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanţă, deși presupune prelungirea duratei procesului, nu constituie un temei pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, dacă motivele care au determinat arestarea subzistă.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 4141 din 13 august 2004
Prin sentinţa penală nr. 64 din 15 aprilie 2004, Tribunalul Caraș Severin a condamnat pe inculpatul I.I. pentru săvârșirea infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă și nerespectarea regimului armelor și muniţiilor.
Cererea inculpatului de a se constata încetarea de drept a măsurii arestării preventive a fost respinsă.
Instanţa a reţinut că, în calitate de președinte al unei fundaţii, a pretins în luna martie 2003 suma de 1500 de dolari SUA unei studente pentru promovarea examenului de licenţă, convingând-o că are influenţă asupra membrilor comisiei de examinare, iar în vara anului 1999 a înscris la facultatea aparţinând de fundaţie o persoană fără examen de admitere și fără ca aceasta să fi obţinut diploma de bacalaureat, primind pentru acest demers două milioane de lei și diverse bunuri în valoare de trei milioane de lei. Cu ocazia unei percheziţii efectuate la sediul fundaţiei s-a găsit în dormitorul inculpatului un pistol și 14 cartușe.
Apelul inculpatului a fost admis de Curtea de Apel Brașov prin decizia penală nr. 267 din 4 august 2004, s-a dispus desfiinţarea sentinţei și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal.
Totodată, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prevăzută în art. 1451 C. proc. pen.
Cu privire la această ultimă măsură instanţa a motivat că, întrucât inculpatul este arestat din data de 13 aprilie 2003 și datorită unor cauze străine de voinţa sa se reia judecata în primă instanţă, prin menţinerea stării de arest i s-ar încălca dreptul prevăzut în art. 5 paragraful 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale, de a fi judecat într-un termen rezonabil.
Pentru a garanta buna desfășurare a procesului penal, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive.
Recursul declarat de procuror este fondat.
Motivarea instanţei, în sensul că prin menţinerea în continuare a arestării preventive s-ar încălca dreptul inculpatului de a fi judecat într-un termen rezonabil nu justifică, în raport cu datele cauzei, înlocuirea măsurii arestării.
Faţă de natura infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, între care infracţiuni de corupţie, valorile sociale lezate, de sumele traficate și de calitatea inculpatului la data săvârșirii faptelor, sunt temeiuri care să conducă la concluzia că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii nu s-au modificat, înlocuirea măsurii arestării fiind dispusă după o lună de la data când aceeași instanţă, verificând legalitatea măsurii arestării preventive, a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă.
Așa fiind, recursul declarat de procuror a fost admis, s-a casat decizia atacată în partea referitoare la înlocuirea măsurii arestării preventive și s-a dispus menţinerea acesteia.