Criminal appellate failure to address substantive grounds of appeal as ground for cassation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice upheld the prosecution's appeal, ordered the annulment of the appellate court's decision, and remanded the case for re-judgment, holding that the appellate court failed to address the substantive grounds of appeal. The dispute involved a criminal appeal where the prosecution challenged the first-instance court's legal qualification of the offense, the acquittal of a defendant for residential invasion, and the individualization of penalties, but the appellate court had only addressed a technical issue regarding an aggravating circumstance and generically affirmed the lower court's fact-finding without analyzing the specific criticisms. Relying on Articles 383(1) and 3859(1)(9) of the Code of Criminal Procedure, the court established that an appellate decision lacking reasoned responses to specific legal and factual arguments, thereby merely stating the lower judgment was sound without engaging with the appellant's critiques, constitutes a ground for cassation due to the absence of motivating reasons.
Legislator headnote
AI generatedart. 383 alin. (1) C. proc. pen, art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen, art. 75 lit. a) C. pen; Criminal appellate failure to address substantive grounds of appeal as ground for cassation: Decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă în expunere, potrivit art. 383 alin. (1) C. proc. pen., între altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus la adoptarea soluţiei. Ca atare, în decizie trebuie analizat fiecare din motivele de apel invocate de procuror și de părţi, motivându-se temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea fiecărui motiv de apel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Apel. Recurs. Lipsa motivelor pe care se întemeiază decizia de apel
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Căi de atac. Apel. Recurs
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- Apel
- Recurs
C. proc. pen., art. 383 alin. (1), art. 3859 alin. (1) pct. 9
Decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă în expunere, potrivit art. 383 alin. (1) C. proc. pen., între altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus la adoptarea soluţiei. Ca atare, în decizie trebuie analizat fiecare din motivele de apel invocate de procuror și de părţi, motivându-se temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea fiecărui motiv de apel.
Arătarea în decizie, în mod generic, că sentinţa atacată este temeinică, bazată pe o corectă analiză a stării de fapt, fără referire la criticile apelantului privitoare la încadrarea juridică a unei fapte, la achitarea unora dintre inculpaţi și la modul cum pedepsele au fost individualizate, echivalează cu nearătarea motivelor pe care se întemeiază soluţia, caz de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 3339 din 17 iunie 2004
Prin sentinţa penală nr. 148 din 22 aprilie 2003 a Tribunalului Târgu Mureș, inculpaţii S.I., R.M., M.Ș., H.M. și C.V. au fost condamnaţi pentru săvârșirea infracţiunilor de loviri cauzatoare de moarte, violare de domiciliu și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Curtea de Apel Târgu Mureș, prin decizia penală nr. 174 din 23 octombrie 2003, a admis apelul procurorului cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 75 lit. a) C. pen. referitor la infracţiunea prevăzută în art. 192 alin. (2) din același cod, dispoziţie pe care a înlăturat-o, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva deciziei procurorul a declarat recurs, cu motivarea că încadrare juridică a fost greșit schimbată din omor în loviri cauzatoare de moarte; soluţia de achitare a inculpatului C.V. pentru infracţiunea de violare de domiciliu este rezultatul unei grave erori de fapt, iar pedepsele aplicate tuturor inculpaţilor sunt prea ușoare.
Recursul este fondat.
În urma examinării deciziei atacate se constată că aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia, ceea ce constituie cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen.
În declaraţia de apel a procurorului s-au invocat trei motive de casare, pe care curtea de apel nu le-a examinat, mărginindu-se să redea în cuprinsul deciziei evoluţia judecăţii, pentru a conchide, fără a motiva, că sentinţa atacată este temeinică, fiind rezultatul unei analize serioase a stării de fapt reţinute, iar în finalul deciziei a menţionat că singura nelegalitate este cea privitoare la reţinerea agravantei prevăzute în art. 75 lit. a) C. pen.
Procedând astfel, criticile formulate de procuror referitoare la greșita schimbare a încadrării juridice și la achitarea nejustificată a inculpaţilor pentru infracţiunea de violare de domiciliu a rămas în afara preocupării instanţei de apel, ceea ce a impus admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la curtea de apel.