Legal qualification of issuing checks without coverage: fraud versus specific check-related offense under Law No. 59/1934

Emitere de cecuri fără acoperire. Înșelăciune. Art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Încadrare juridică

Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra patrimoniului. Înșelăciunea

Indice alfabetic: Drept penal

- înșelăciune

- emitere de cecuri fără acoperire

C. pen., art. 215 alin. (3), (4) și (5)

Legea nr. 59/1934, art. 84 alin. (1) pct. 2

Emiterea de cecuri în numele unor societăţi comerciale, știind că pentru valorificarea lor nu există acoperirea necesară și pricinuindu-se astfel o pagubă posesorului cecurilor, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de înșelăciune, iar nu pe cele ale infracţiunii prevăzute în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934.

I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2839 din 26 mai 2004

Prin sentinţa penală nr. 72 din 12 februarie 2002, Tribunalul Constanţa a condamnat pe inculpatul C.G. pentru săvârșirea infracţiunii de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (3), (4) și (5) C. pen.

Instanţa a reţinut că, la 30 ianuarie 1998, inculpatul C.G., administrator și asociat la societăţile comerciale C.O. și G. având ca obiect de activitate vânzarea cu amănuntul de carburanţi, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu societatea comercială P., în baza căruia societatea comercială C.O. reprezentată de inculpat a primit cantităţi de benzină și motorină. Pentru plata acestora, inculpatul a emis, în iulie 1998, 3 file cec în valoare de 750 de milioane de lei, deși societatea comercială se afla în interdicţie bancară. În august 1998, inculpatul a emis alte file cec în valoare de un miliard de lei în numele societăţii comerciale G. și girate de societatea comercială C.O., agent economic aflat, de asemenea, în interdicţie bancară.

Ulterior, inculpatul a emis file cec în numele societăţii comerciale C.V., achitând o parte din contravaloarea produselor petroliere achiziţionate, până în noiembrie 1998 când banca a înștiinţat societatea comercială P. că 8 file cec emise de inculpat pe numele societăţii comerciale C.V. introduse la plată nu pot fi achitate din lipsa disponibilului în cont.

Expertiza contabilă efectuată în cauză a stabilit că din valoarea produselor petroliere livrate de societatea comercială P. s-a achitat suma de 594.248.027 de lei, aceasta fiind prejudiciată cu suma de 4.905.751.974 de lei.

Curtea de Apel Constanţa, prin decizia penală nr. 324 din 23 decembrie 2002, a admis apelul inculpatului, a desfiinţat în parte sentinţa, dispunând reducerea pedepsei și a respins apelul procurorului.

Recursurile declarate de procuror și de inculpat, între altele, cu privire la schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, sunt nefondate.

Instanţele de judecată, în mod corect, au încadrat fapta săvârșită de inculpat în infracţiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (3), (4) și (5) C. pen., întrucât acesta a acţionat pentru a induce și menţine în eroare partenerii de afaceri cu privire la solvabilitatea și credibilitatea sa financiară. Profitând de calitatea sa de asociat și administrator al mai multor societăţi comerciale, inculpatul a emis succesiv file cec pe numele acestora, deși știa că toate societăţile comerciale erau în interdicţie bancară și că nu avea disponibil în cont pentru acoperirea debitelor.

Inculpatul nu a acţionat în numele mai multor societăţi comerciale cu bună-credinţă, din dorinţa de a încerca achitarea creanţelor, ci, dimpotrivă, acest procedeu a avut scopul de a crea aparenţa solvabilităţii și a eforturilor depuse de debitor pentru plata datoriilor sale, în realitate el urmărind și obţinând, în acest mod, amânarea momentului sistării livrărilor de produse petroliere de către societatea comercială P. Că așa stau lucrurile o dovedește și faptul că, deși inculpatul a valorificat toată cantitatea de produse petroliere achiziţionată, el nu a achitat furnizorului decât suma de 594.248.027 de lei, sumă plătită pentru a menţine cât mai mult timp aparenţa unei iminente plăţi și a induce în eroare pe reprezentanţii societăţii comerciale P. că își vor încasa debitele, motiv pentru care livrarea mărfii a fost sistată numai în octombrie 1998.

Prin urmare, inculpatul a săvârșit infracţiunea de înșelăciune, emiterea filelor cec în condiţiile inexistenţei disponibilului bancar făcându-se prin inducerea în eroare a furnizorului, în scopul obţinerii unui folos material injust.

În consecinţă, constatându-se că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei, recursurile au fost respinse.