Inadmissibility of appeal against interim detention order issued pending recusal of entire court
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the appellate court's decision to maintain the defendant's preventive detention and remove the case from the docket. The dispute arose when the defendant, charged with influence peddling, first recused the entire tribunal of first instance and subsequently attempted to recuse the entire appellate court before it had pronounced on the initial recusal request; the appellate court had issued an interim decision maintaining the preventive detention under its statutory obligation to address the status of detained defendants before ruling on the recusal. Relying on Article 52(51) and 52(6) of the Criminal Procedure Code, along with Article 385(2), the court held that the substantive subject of the proceedings was the resolution of the recusal request, not the detention measure, which was merely an ancillary matter; consequently, since orders resolving recusal requests are not subject to separate appeal, the appeal challenging the interim detention order was inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 52 alin. (51) C. proc. pen, art. 3851 alin. (2) C. proc. pen, art. 257 alin. (1) C. pen, art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 52 alin. (5) C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against interim detention order issued pending recusal of entire court: Instanța ierarhic superioară competentă să soluționeze recuzarea întregii instanțe, atunci când este la rândul său recuzată înainte de a se pronunța asupra primei cereri de recuzare, dispune cu privire la arestarea preventivă a inculpatului, potrivit art. 52 alin. (51) C. proc. pen. Recursul declarat împotriva încheierii prin care, în acest caz, instanța ierarhic superioară a dispus menținerea arestării preventive este inadmisibil, întrucât obiectul judecății îl constituie soluționarea cererii de recuzare, iar încheierile prin care se soluționează cererile de recuzare nu pot fi atacate separat cu recurs, conform art. 52 alin. (6) și art. 3851 alin. (2) C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Recuzarea întregii instanțe. Încheiere prin care instanța a dispus menținerea arestării preventive. Inadmisibilitatea recursului
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competența. Incompatibilitatea și strămutarea
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- recuzare
- încheiere prin care s-a dispus menținerea arestării preventive
- recurs
C. proc. pen., art. 52
Instanța ierarhic superioară competentă să soluționeze recuzarea întregii instanțe, atunci când este la rândul său recuzată înainte de a se pronunța asupra primei cereri de recuzare, dispune cu privire la arestarea preventivă a inculpatului, potrivit art. 52 alin. (51) C. proc. pen. Recursul declarat împotriva încheierii prin care, în acest caz, instanța ierarhic superioară a dispus menținerea arestării preventive este inadmisibil, întrucât obiectul judecății îl constituie soluționarea cererii de recuzare, iar încheierile prin care se soluționează cererile de recuzare nu pot fi atacate separat cu recurs, conform art. 52 alin. (6) și art. 3851 alin. (2) C. proc. pen.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 3354 din 27 mai 2005
Prin încheierea din 18 mai 2005, Curtea de Apel Craiova a menținut arestarea preventivă a inculpatului C.P., a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și a înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție cererea de recuzare a întregii instanțe.
Instanța a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului Național Anticorupție s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C.P. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută în art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
La termenul de judecată din 16 mai 2005, inculpatul a recuzat toți judecătorii Tribunalului Dolj, iar cauza a fost trimisă, potrivit art. 52 alin. (5) C. proc. pen., la Curtea de Apel Craiova în vederea soluționării cererii de recuzare.
Inculpatul a făcut o nouă cerere, recuzând întreaga instanță a Curții de Apel Craiova, competentă să judece prima cerere de recuzare.
Curtea de apel, potrivit art. 52 alin. (51) C. proc. pen., a constatat că inculpatul este arestat preventiv în cauză, a verificat temeiurile acestei măsuri și a dispus menținerea ei.
Recursul declarat de inculpat împotriva încheierii este inadmisibil.
Potrivit art. 52 alin. (51) C. proc. pen., în cauzele în care sunt inculpați arestați preventiv, când se recuză întreaga instanță, instanța ierarhic superioară competentă să soluționeze cererea de recuzare, înainte de a se pronunța asupra recuzării, dispune cu privire la arestarea preventivă în condițiile prevăzute de lege, iar conform alin. (6) al aceluiași articol, încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abținerea, ca și aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de atac.
Prin cererea de recuzare formulată de inculpat împotriva tuturor judecătorilor Tribunalului Dolj, cauza se află în situația prevăzută în art. 52 alin. (51) C. proc. pen.
Odată investită cu judecarea cererii de recuzare, Curtea de Apel Craiova, ca instanță superioară competentă, era obligată, înainte de a rezolva această cerere, să se pronunțe asupra arestării preventive a inculpatului, potrivit art. 52 alin. (51) C. proc. pen.
Potrivit legii, obiectul judecății în ședința din 18 mai 2005 îl constituia recuzarea întregii instanțe a Tribunalului Dolj, iar arestarea preventivă a inculpatului nu reprezintă obiectul cauzei, ci o chestiune adiacentă ce necesita o rezolvare urgentă, înainte de a se pronunța asupra recuzării, așa cum prevede alin. (51) al art. 52 C. proc. pen.
Cum potrivit prevederilor art. 52 alin. (6) și art. 3851 alin. (2) C. proc. pen. încheierile prin care se soluționează cererile de recuzare nu pot fi atacate separat cu recurs, acesta fiind inadmisibil, nici o chestiune rezolvată cu ocazia soluționării acestor cereri nu poate fi examinată într-o cale de atac inadmisibilă.
În cauză, ceea ce a întreprins inculpatul prin recuzarea întregii instanțe a Curții de Apel Craiova este o nouă cerere de recuzare formulată înainte de soluționarea celei dintâi, situație neprevăzută în art. 52 C. proc. pen. referitor la rezolvarea recuzării în cursul judecății și, ca atare, inadmisibilă.
În consecință, recursul inculpatului a fost respins ca inadmisibil.