Continuous offense qualification under Law 39/2003 governed by law in force at activity cessation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the public prosecutor’s appeal, overturned the Court of Appeal’s decision, and ordered the conviction of the foreign national under Article 7 of Law No. 39/2003, imposing a sentence of five years’ imprisonment. The dispute concerned the correct legal qualification and temporal application of law for a continuous criminal act, where the lower appellate court had misclassified the defendant’s participation in an organized criminal group facilitating illegal migration into the Schengen area as an offense under Emergency Ordinance No. 112/2001 (Articles 2 and 3), rather than under the subsequent legislative framework. Relying on Article 10 of the Penal Code, the Court established that for a continuous or continuing offense, the applicable law is the one in force at the time the criminal activity ceases; since the defendant’s conduct concluded in December 2003, after the entry into force of Law No. 39/2003, the defendant was properly convicted for supporting an organized criminal group under the more severe penalties of that law, rather than the lesser penalties of the previous ordinance.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 3 din O.U.G. nr. 112/2001, art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 112/2001, art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 112/2001, art. 10 C. pen; Continuous offense qualification under Law 39/2003 governed by law in force at activity cessation: Prin sentința penală nr. 124 din 6 octombrie 2004, Tribunalul Sălaj a condamnat pe inculpatul R.S., cetățean străin, între altele, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută în art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Aplicarea legii penale în timp. Infracțiune continuă
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea generală. Aplicarea legii penale în timp. Infracțiunea continuă. Pedeapsa
Indice alfabetic: Drept penal
- infracțiunea continuă
- legi succesive
- pedeapsă
C. pen., art. 10
În cazul în care în timpul duratei unei infracțiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracțională s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început și a durat o perioadă de timp.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 2570 din 18 aprilie 2005
Notă: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Puhk contra Estonia, a decis că, în cazul infracțiunilor continue sau continuate, dacă în prima perioadă a săvârșirii faptelor acestea nu au fost incriminate, fapta se încadrează potrivit legii de incriminare, dar se ține seama numai de actele comise după incriminare, nu și de cele anterioare.
Prin sentința penală nr. 124 din 6 octombrie 2004, Tribunalul Sălaj a condamnat pe inculpatul R.S., cetățean străin, între altele, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută în art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Instanța a reținut că, în anii 2002 și 2003, inculpatul a făcut parte dintr-un grup infracțional organizat, care a înlesnit migrația ilegală în spațiul Schengen a persoanelor ce nu îndeplineau condițiile pentru intrarea în mod legal în acest spațiu european, în principal prin trecerea frauduloasă a frontierei dintre Ungaria și Austria a unor cetățeni din Republica Moldova și țările arabe, contra unor sume de bani.
Prin decizia penală nr. 343 din 13 decembrie 2004, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de inculpat și a desființat hotărârea atacată sub aspectul încadrării juridice dată faptelor pe care a schimbat-o din prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003 în cele ale art. 3 din O.U.G. nr. 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 și l-a condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că participarea inculpatului la grupul infracțional organizat având ca obiect traficul de migranți a avut loc și în cursul anului 2002, dată la care nu era în vigoare Legea nr. 39/2003, așa încât infracțiunea săvârșită intră sub incidența art. 3 din O.U.G. nr. 112/2001 care, la acea dată, incrimina fapta.
Pe de altă parte, art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 112/2001 încriminează fapta cetățeanului român sau persoanei fără cetățenie; or, inculpatul era cetățean moldovean și, ca atare, infracțiunea comisă de el corespunde elementelor constitutive ale art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 112/2001.
Recursul declarat de procuror este fondat.
Din datele cauzei rezultă că instanța de apel a făcut o greșită încadrare juridică uneia din faptele comise de inculpat.
Este de necontestat, în raport cu probatoriul administrat, că inculpatul, împreună cu alte persoane, a făcut parte dintr-un grup infracțional organizat care a înlesnit migrația ilegală în spațiul Schengen a persoanelor ce nu îndeplineau condițiile pentru intrarea legală în acest spațiu.
Acest grup organizat a acționat în perioada 2002-2003, fiecare membru al lui executând propriile atribuții ce constau în racolarea cetățenilor moldoveni sau arabi ce doreau să migreze ilegal, organizarea cazării și a transportului pe teritoriul românesc sau maghiar, călăuzirea lor în scopul evitării autorităților maghiare și a patrulelor de poliție, până au ajuns în Austria sau în Italia.
Necontestat este și faptul că activitatea infracțională desfășurată de acest grup s-a încheiat la sfârșitul anului 2003, când au fost arestați unii dintre participanți.
Or, inculpatul a desfășurat o activitate infracțională comisivă continuă care s-a epuizat atunci când a încetat activitatea grupului, și prin aceasta și a inculpatului, respectiv în decembrie 2003.
Pornind de la calificarea corectă a acestei activități ca fiind o infracțiune comisivă continuă și având în vedere momentul la care aceasta a luat sfârșit, instanțele trebuiau să facă o corectă aplicare a legii penale în timp.
În conformitate cu principiul activității legii penale prevăzut în art. 10 C. pen., legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare. Aceasta înseamnă că activitatea infracțională continuă de aderare și sprijinire a unui grup organizat desfășurată de inculpat începând din anul 2002, a continuat și s-a încheiat în decembrie 2003, sub imperiul Legii nr. 39/2003, publicată la 29 ianuarie 2003 și intrată în vigoare la 1 martie 2003.
Potrivit art. 7 din această lege, inițierea, constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Ca atare, fapta inculpatului de a adera și sprijini grupul infracțional organizat prin coordonarea grupurilor de cetățeni moldoveni, racolarea lor, călăuzirea și transportarea în teritoriul românesc și maghiar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, și nu pe cele ale art. 3 din O.U.G. nr. 112/2001, modificată prin Legea nr. 252/2002, care prevedea o pedeapsă de la 3 la 10 ani, cum greșit a reținut instanța de apel.
În consecință, recursul declarat de procuror a fost admis, s-a casat decizia atacată și s-a schimbat încadrarea juridică a faptei potrivit considerentelor ce preced, dispunându-se condamnarea inculpatului la 5 ani închisoare.