Influence peddling: ineligibility of funds used for flagrant delicto and returned to victim for criminal confiscation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal in cassation and ordered the removal of the confiscation measure, thereby vacating the specific dispositive provision while leaving the underlying conviction for the offense of influence peddling in force. The dispute concerned whether a sum of money used to capture the defendant in flagrante delicto and subsequently returned to the complainant was subject to criminal confiscation under the Penal Code. The court held that confiscation of benefits is permissible only when the defendant's enrichment results from a breach of legal order by both parties involved in the illicit transaction; because the complainant had reported the crime to the prosecution authorities before they were otherwise informed, the requisite concurrence in illegality was absent. Relying on Articles 256(2) and 257(2) of the Penal Code, the court established that funds utilized for the apprehension of the offender and restored to the victim do not constitute illegal gains subject to confiscation.
Legislator headnote
AI generatedart. 257 Legea nr. 78/2000, art. 257 C. pen, art. 257 alin. (1) C. pen, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, art. 257 alin. (2) C. pen, art. 256 alin. (2) C. pen; Influence peddling: ineligibility of funds used for flagrant delicto and returned to victim for criminal confiscation: În cazul infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 257 C. pen., suma de bani pretinsă de inculpat nu este supusă confiscării, dacă a fost folosită pentru prinderea în flagrant delict a inculpatului și, ulterior, restituită denunţătorului, fapta fiind denunţată organului de urmărire penală înainte de sesizarea acestuia cu privire la săvârșirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Trafic de influenţă. Confiscare
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Traficul de influenţă
Indice alfabetic: Drept penal
- trafic de influenţă
- confiscare
C. pen., art. 256 alin. (2), art. 257
Legea nr. 78/2000, art. 7 alin. (3)
În cazul infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 257 C. pen., suma de bani pretinsă de inculpat nu este supusă confiscării, dacă a fost folosită pentru prinderea în flagrant delict a inculpatului și, ulterior, restituită denunţătorului, fapta fiind denunţată organului de urmărire penală înainte de sesizarea acestuia cu privire la săvârșirea infracţiunii de trafic de influenţă.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2083 din 25 martie 2005
Prin sentinţa penală nr. 156 din 14 octombrie 2002, Tribunalul Militar Teritorial București a condamnat inculpatul P.Ș., ofiţer de poliţie, pentru săvârșirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 257 alin. (2) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 200 de USD sau echivalentul în lei la cursul din ziua executării.
Instanţa a reţinut că inculpatul, făcându-l să creadă pe denunţătorul T.A., cercetat într-un dosar penal, că are influenţă asupra unui procuror pentru a-l determina să-i aplice o amendă, i-a pretins acestuia suma de 200 de USD.
Organizându-se prinderea în flagrant delict a inculpatului, s-a descoperit în torpedoul mașinii acestuia suma de 200 de USD, puși anterior în acel loc de denunţător.
Prin decizia penală nr. 58 din 11 noiembrie 2003, Curtea Militară de Apel a luat act de retragerea apelului declarat de inculpat.
Recursul în anulare declarat în cauză, cu privire la greșita confiscare a sumei de 200 de USD, întrucât aceasta a fost restituită denunţătorului, este fondat.
Potrivit art. 257 alin. (2) C. pen. raportat la art. 256 alin. (2) din același cod, banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
În cauză, însă, cel care a dat banii a denunţat fapta organului de urmărire penală, înainte de sesizarea acestuia cu privire la săvârșirea infracţiunii de trafic de influenţă, iar suma de 200 de USD folosiţi la realizarea flagrantului au fost restituiţi denunţătorului.
Or, confiscarea, în temeiul prevederilor art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) C. pen., poate fi dispusă numai în cazul în care fapta prin care patrimoniul inculpatului s-a mărit pe seama patrimoniului celui de la care a primit foloase este rezultatul neconformării ordinii juridice, atât a făptuitorului, cât și a persoanei care vrea să beneficieze de influenţa reală sau presupusă a autorului infracţiunii de trafic de influenţă, ipoteză ce nu se regăsește în cauză, ca urmare a denunţării faptei înainte ca organul de urmărire penală să fie sesizat.
În consecinţă, recursul în anulare a fost admis și s-a dispus înlăturarea dispoziţiei privind confiscarea.