Failure to grant defendant's final word in criminal appeal constitutes absolute nullity affecting right of defense and truth-finding
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the defendants' appeals, quashed the Court of Appeal's decision, and remanded the case for retrial, effectively overturning the lower courts' judgments that had dismissed the defendants' appeals and upheld their convictions. The dispute concerned a criminal trial for robbery where the defendants challenged the Court of Appeal's failure to grant them their final word personally before concluding the proceedings, arguing this violation of their right of defense necessitated annulment. Citing Articles 377, 197(4), and 341 of the Code of Criminal Procedure, the Court held that the right to the final word is a unique personal right that cannot be exercised by counsel and is essential to determining the truth and just resolution of the case; consequently, the failure to grant this right constitutes a relative nullity that the court must examine ex officio at any stage of the proceedings when it affects the discovery of truth, mandating the annulment of the appellate decision.
Legislator headnote
AI generatedart.377 alin. (4) C. proc. pen, art.197 alin. (1) C. proc. pen, art. 377 C. proc. pen, art.197 alin. (4) C. proc. pen; Failure to grant defendant's final word in criminal appeal constitutes absolute nullity affecting right of defense and truth-finding: Neacordarea ultimului cuvânt personal inculpatului este sancţionată, în principiu, cu nulitatea relativă, cu excepţia cazurilor când această încălcare a dispoziţiilor legale ar putea afecta aflarea adevărului și justa soluţionare a cauzei când, potrivit art. 197 alin. (4) partea finală C. proc. pen., se ia în considerare din oficiu, în orice stare a procesului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Judecata. Ultimul cuvânt al inculpatului
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Judecata în primă instanţă
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- judecata
- ultimul cuvânt al inculpatului
C. proc. pen., art. 341, art. 377 alin. (4), art. 385 alin. (3),
art. 392 alin. (1) art. 405 alin. (1), art. 460 alin. (5)
Înainte de încheierea dezbaterilor, președintele completului de judecată dă ultimul cuvânt inculpatului personal, în toate gradele ordinare de jurisdicţie, precum și în căile extraordinare de atac.
Neacordarea ultimului cuvânt personal inculpatului este sancţionată, în principiu, cu nulitatea relativă, cu excepţia cazurilor când această încălcare a dispoziţiilor legale ar putea afecta aflarea adevărului și justa soluţionare a cauzei când, potrivit art. 197 alin. (4) partea finală C. proc. pen., se ia în considerare din oficiu, în orice stare a procesului.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 1801 din 15 martie 2005
Tribunalul București, secţia a II-a penală, prin sentinţa nr.1574 din 10 decembrie 2004, a condamnat pe inculpaţii P.I. și G.N. pentru săvârșirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută în art.211 alin. (2) lit. a) și c) și alin. (21) lit. a) și b) C. pen.
Curtea de Apel București, secţia a II-a penală, prin decizia nr.43 din 20 ianuarie 2005 a respins recursurile inculpaţilor.
Recursurile declarate de inculpaţi sunt fondate.
Potrivit art.377 alin. (4) C. proc. pen., la dezbaterea în apel, inculpatul are cel din urmă cuvântul.
Din examinarea părţii introductive a deciziei atacate rezultă că inculpaţilor nu le-a fost acordat ultimul cuvânt.
Este de observat că ultimul cuvânt al inculpatului nu reprezintă numai ultima manifestare a dreptului său de apărare înainte de pronunţarea hotărârii, ci constituie un drept unic ce nu poate fi exercitat de apărător în numele celui asistat.
La ultimul cuvânt nu se pot da inculpatului replici, nu i se cer explicaţii cu privire la cele arătate, iar în timpul cât are ultimul cuvânt nu i se pun întrebări.
Ultimul cuvânt al inculpatului prilejuiește deci acestuia posibilitatea de a-și expune atitudinea faţă de faptele ce i se impută, faţă de procesul care s-a desfășurat și de modul cum privește tragerea sa la răspundere penală. Pentru instanţă ultimul cuvânt al inculpatului poate evidenţia aspecte semnificative privind atitudinea acestuia, măsura în care procesul penal a avut asupra lui un efect educativ.
În ceea ce privește aspectul procesual, potrivit art.197 alin. (1) C. proc. pen., încălcările dispoziţiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act, iar, conform alin. (4) al aceluiași articol, instanţa ia în considerare din oficiu, încălcările în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluţionare a cauzei.
În raport cu dispoziţiile legale menţionate, se constată că prin încălcarea prevederilor art. 377 C. proc. pen., unul dintre aspectele esenţiale ale dreptului la apărare, neacordarea ultimului cuvânt al inculpatului poate afecta aflarea adevărului și soluţionarea corectă a cauzei; ca atare, încălcarea prevederilor art. 377 poate fi luată în considerare și din oficiu, în orice stare a procesului, în condiţiile art.197 alin. (4) C. proc. pen.
În consecinţă, recursurile declarate de inculpaţi au fost admise și s-a casat decizia atacată cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului.