Criminal revision: appellate court's failure to adjudicate all grounds of appeal constitutes an essential omission requiring cassation and remand
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice reversed the appellate decision and remanded the case for re-judgment of the appeal, holding that the lower court committed an essential omission by failing to address a specific ground of appeal. In a criminal revision proceeding where a first-instance court had acquitted the defendant following the principal admission of a revision request and the introduction of new evidence, the prosecutor appealed on two grounds: the erroneous principal admission of the revision and the wrongful acquittal. The appellate court dismissed the revision by only analyzing the first ground (the failure to establish unknown facts) but completely failed to examine the second ground regarding the erroneous acquittal based on the new evidence. The Supreme Court found this failure constituted an essential omission under Article 3859(1)(10) of the Code of Criminal Procedure, which precludes the court from resolving the appeal on the merits, thereby mandating the cancellation of the appellate decision and the return of the case to the appellate instance for a full review of both grounds.
Legislator headnote
AI generatedart. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen, art. 406 C. proc. pen, art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen, art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, art. 371 C. proc. pen; Criminal revision: appellate court's failure to adjudicate all grounds of appeal constitutes an essential omission requiring cassation and remand: Omisiunea de a se pronunța asupra celui de-al doilea motiv de apel constituie cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., cu consecința casării deciziei și trimiterii cauzei spre rejudecarea apelului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Revizuire. Apel. Omisiunea esențială
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac. Apelul
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- revizuire
- apel
- omisiune esențială
C. proc. pen., art. 3859 alin. (1) pct. 10
În cazul în care prima instanță, după admiterea în principiu a cererii de revizuire achită pe inculpat în urma administrării de noi probe și reevaluarea celor existente în dosar, instanța de apel nu se poate mărgini la examinarea motivului invocat în apelul procurorului privind lipsa unor fapte și împrejurări necunoscute de instanță la soluționarea cauzei, ci trebuie să se pronunțe și asupra motivului invocat de procuror în apelul său privind greșita achitare a inculpatului.
Omisiunea de a se pronunța asupra celui de-al doilea motiv de apel constituie cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., cu consecința casării deciziei și trimiterii cauzei spre rejudecarea apelului.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 1189 din 17 februarie 2005
Prin sentința nr. 906 din 1 octombrie 2002, Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 406 C. proc. pen. a admis cererea de revizuire a condamnatului C.V. și a anulat sentința nr. 91 din 23 martie 1998 a aceleiași instanțe.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin cererea formulată condamnatul a cerut revizuirea sentinței menționate, motivând că s-au descoperit împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Prin încheierea din 28 mai 2002, instanța a admis în principiu cererea de revizuire și a încuviințat administrarea probelor, unele dintre ele noi, propuse de condamnat.
Verificând probele administrate în raport cu împrejurările noi invocate de revizuent, instanța a constatat că nu s-a putut face proba neîndoielnică a comiterii de către condamnat a tâlhăriei asupra părții vătămate C.E., după analiza amănunțită a probelor, formându-și astfel convingerea că inculpatul nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa.
Împotriva sentinței procurorul a declarat apel, cu motivarea că prin administrarea probelor propuse care nu au avut decât rolul de a suplimenta probatoriul deja administrat cu ocazia judecății în fond a cauzei, instanța a încălcat dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 52 din 11 februarie 2003, a admis apelul declarat de procuror, a desființat sentința atacată și a respins cererea de revizuire, cu motivarea că din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror nu s-au constatat date suficiente pentru admiterea revizuirii, la rejudecarea după admiterea în principiu instanța, reanalizând faptele pe baza probelor deja administrate, ceea ce este inadmisibil în cadrul procedurii de revizuire.
Instanța de apel a mai motivat că nici revizuentul prin cererea sa și nici prima instanța nu au stabilit care sunt faptele sau împrejurările ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Recursul declarat revizuent este fondat.
Examinându-se decizia instanței de apel, din oficiu, se constată că aceasta este afectată de omisiunea esențială, în sensul art. 3859 alin. 1 pct. 10 C. proc. pen. deoarece, cu toate că prin apelul declarat s-a invocat, pe lângă greșita admitere în principiu a cererii de revizuire și greșita achitare a inculpatului, instanța de apel nu a examinat și acest din urmă motiv de apel, enumerând doar probele administrate cu ocazia judecării revizuirii, fără a face o analiză a acestora care să-i permită a se pronunța motivat asupra celui de-al doilea motiv de apel care a vizat greșita achitare a inculpatului.
Nepronunțându-se asupra unui motiv esențial de apel, instanța nu a soluționat pe fond apelul, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 371 C. proc. pen. având drept consecință admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.