Theft of railway signaling coils: classification as aggravated theft of safety installations under the Penal Code versus specialized railway component theft
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant’s appeal, upholding the lower courts’ convictions for aggravated theft and destruction/false alarm. The case involved the theft of two electric coils used to control train presence on a railway line, which the defendant and a minor accomplice dismantled to sell for scrap metal. The central legal dispute concerned whether the theft should be reclassified under the milder specialized railway law provision for stealing railway components or maintained under the general penal code for aggravated theft of railway safety and signaling installations. The court ruled that the coils constitute safety and signaling installations under Art. 209(3)(f) of the Penal Code, not merely components under Art. 6(1) of Law No. 289/2005; consequently, the general penal code provision, which carries a harsher penalty, correctly applied, and the conviction for aggravated theft and destruction was affirmed.
Legislator headnote
AI generatedart. 209 alin. (3) lit. f) Legea nr. 289/2005, art. 209 alin. (3) lit. f) C. pen, art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005, art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen, art. 181 C. pen; Theft of railway signaling coils: classification as aggravated theft of safety installations under the Penal Code versus specialized railway component theft: The case involved the theft of two electric coils used to control train presence on a railway line, which the defendant and a minor accomplice dismantled to sell for scrap metal. The central legal dispute concerned whether the theft should be reclassified under the milder specialized railway law provision for stealing railway components or maintained under the general penal code for aggravated theft of railway safety and signaling installations. The court ruled that the coils constitute safety and signaling installations under Art. 209(3)(f) of the Penal Code, not merely components under Art. 6(1) of Law No. 289/2005; consequently, the general penal code provision, which carries a harsher penalty, correctly applied, and the conviction for aggravated theft and destruction was affirmed.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, as the court determined this provision correctly classified the theft of railway safety installations, rejecting the alternative classification under specialized law.
Provision explicitly cited in the final order to establish that the milder specialized law regarding theft of railway components was not incident/applyable.
Full text
Furt calificat. Instalaţii de siguranţă și dirijare a traficului feroviar. Componente ale căii ferate
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra patrimoniului. Furtul calificat
Indice alfabetic: Drept penal
- furt calificat
- instalaţii de siguranţă și dirijare a traficului feroviar
- componente ale căii ferate
C. pen., art. 209 alin. (3) lit. f)
Legea nr. 289/2005, art. 6 alin. (1)
Sustragerea bobinelor care controlează electric prezenţa unui tren pe o porţiune de linie de cale ferată se încadrează în prevederile art. 209 alin. (3) lit. f) C. pen., referitor la furtul privind instalaţii de siguranţă și dirijare a traficului feroviar, iar nu în prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 privitoare la sustragerea de componente ale căii ferate, întrucât bobinele ce controlează electric prezenţa unui tren pe o porţiune de linie de cale ferată constituie instalaţii de siguranţă și dirijare a traficului feroviar în sensul art. 209 alin. (3) lit. f) C. pen.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 5260 din 14 septembrie 2006
Prin sentinţa penală nr. 638 din 15 decembrie 2005, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul D.B. pentru săvârșirea infracţiunii de furt calificat prevăzută în art. 208 - art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. f) C. pen. și a celei de distrugere și semnalizare falsă prevăzută în art. 276 alin. (1) din același cod, ambele cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.
Prin aceeași sentinţă a fost condamnat și inculpatul minor D.V., pentru săvârșirea aceleași fapte.
Instanţa a reţinut că, în seara zilei de 15 noiembrie 2004, în jurul orelor 20, inculpatul, observând într-o haltă C.F.R. două bobine - care controlează electric prezenţa unui tren pe o porţiune de linie de cale ferată - a propus nepotului său minor D.V. să sustragă aceste instalaţii, pentru a le dezmembra și a le vinde ulterior la un centru de colectare a fierului vechi. În aceeași seară, cei doi s-au deplasat la locul de lângă linia ferată unde se aflau acele bobine, au spart cu un baros instalaţiile și au pus resturile metalice în doi saci. A doua zi, D.V. și martorul R.A. au fost surprinși de lucrătorii de poliţie în timp ce transportau, la un centru de colectare a fierului vechi, deșeurile metalice rezultate din distrugerea bobinelor.
Prin decizia penală nr. 3 din 6 februarie 2006, Curtea de Apel Ploiești a respins apelul inculpatului D.B.
Împotriva acestei decizii inculpatul D.B. a declarat recurs, prin care a solicitat, în principal, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen. și la art. 181 C. pen., iar în subsidiar, între altele, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea de furt calificat prevăzută în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005.
Recursul este nefondat.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat, fapte pe care le-a recunoscut încă din faza urmăririi penale.
Aceste fapte prezintă gradul de pericol social al infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, atât în raport cu prejudiciul efectiv cauzat căilor ferate - 101.498.907 lei -, cât și în raport cu periclitarea siguranţei circulaţiei pe calea ferată, astfel încât prevederile art. 181 C. pen. și ale art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen., invocate ca temei al achitării inculpatului, nu sunt aplicabile.
Cât privește fapta de furt având ca obiect cele două bobine, se constată că a fost corect încadrată în dispoziţiile legii penale generale privind furtul calificat de instalaţii de siguranţă și dirijare a traficului feroviar (art. 209 alin. 3 lit. f C. pen.), așa cum rezultă și din adresa R.C.F. București - Divizia instalaţii, aflată la dosar.
Așa fiind, prevederile - mai blânde - ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 nu sunt incidente, acest text de lege sancţionând, tot ca furt calificat, sustragerea, între altele, de componente ale căii ferate, iar nu de instalaţii de siguranţă și dirijare a traficului feroviar, astfel încât și motivul de casare referitor la încadrarea juridică este neîntemeiat.
În consecinţă, recursul inculpatului a fost respins.