Competence for judicial rehabilitation when legislative reform shifts primary jurisdiction from military to civil courts
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a jurisdictional conflict by determining that the civil court of first instance is competent to adjudicate the judicial rehabilitation request, rejecting the military court's earlier declination and restoring the matter to the civil instance. The dispute arose after a civil court declined jurisdiction to a military tribunal over a rehabilitation petition stemming from a 1989 conviction for rape, leading to a circular declination of competence between the two bodies; the pivotal material fact was that legislative amendments had subsequently transferred absolute jurisdiction for this specific offense from military to civil courts. Relying on Article 494 of the Code of Criminal Procedure, the court established that the competent authority for rehabilitation is determined based on the jurisdictional regime existing at the time the request is filed, not at the time of the original conviction, meaning that since the underlying offense was no longer within military jurisdiction and the applicant resided in the civil court's circumscription, the civil court possessed exclusive competence to rule on the rehabilitation.
Legislator headnote
AI generatedart. 494 C. proc. pen, art. 197 alin. (2) lit. b) C. pen, art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen, art. 26 C. proc. pen, art. 25 C. proc. pen, art. 197 alin. (2) C. pen; Competence for judicial rehabilitation when legislative reform shifts primary jurisdiction from military to civil courts: Instanţa civilă a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 1399 din 8 noiembrie 1989 a Tribunalului Militar București, M.C. a fost condamnat la 9 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută în art. 26 raportat la art. 197 alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Reabilitare judecătorească. Instanţa competentă
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Proceduri speciale. Procedura reabilitării judecătorești
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- reabilitare judecătorească
- instanţa competentă
C. proc. pen., art. 494
Competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătorești este, potrivit art. 494 C. proc. pen., fie instanţa ce a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul.
Dacă instanţa ce a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea este o instanţă militară și înainte de introducerea cererii de reabilitare, printr-o modificare legislativă, cauza a fost trecută în competenţa instanţei civile, cererea de reabilitare se judecă de instanţa civilă devenită competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă sau de instanţa corespunzătoare acesteia în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul. Într-un atare caz, cererea de reabilitare judecătorească, fiind subsecventă condamnării, urmează sub aspectul competenţei regimul cauzei în care s-a pronunţat condamnarea, existent la momentul introducerii cererii de reabilitare.
I.C.C.J., secţia penală, încheierea nr. 4644 din 26 iulie 2006
Prin sentinţa penală nr. 193 din 11 aprilie 2006, Judecătoria Mangalia și-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare judecătorească formulată de petentul M.C. în favoarea Tribunalului Militar București.
Instanţa civilă a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 1399 din 8 noiembrie 1989 a Tribunalului Militar București, M.C. a fost condamnat la 9 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută în art. 26 raportat la art. 197 alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.
Judecătoria Mangalia a constatat că nu este competentă să judece cererea de reabilitare conform art. 494 C. proc. pen., întrucât nu este echivalentă din punct de vedere al competenţei cu această instanţă militară. Totodată, a motivat că petentul domiciliază în judeţul Constanţa, aflat în circumscripţia Tribunalului Militar București, care l-a condamnat la 9 ani închisoare.
Prin sentinţa penală nr. 52 din 15 iunie 2006, Tribunalul Militar București și-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare judecătorească formulată de M.C. în favoarea Judecătoriei Mangalia și a sesizat Înalta Curte de Casaţie și Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Instanţa militară a reţinut că, la data judecării, competenţa instanţei militare a fost atrasă de calitatea de militar a inculpatului - soldat G.G., și el judecat în cauză pentru autorat la infracţiunea prevăzută în art. 197 alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.
Tribunalul Militar București a motivat că, potrivit art. 26 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 14 din Legea nr. 281/2003, tribunalul militar judecă în primă instanţă infracţiunile prevăzute în art. 331 - 352 C. pen., precum și alte infracţiuni săvârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu comise de militar până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe.
Or, infracţiunea de viol prevăzută în art. 197 alin. (2) lit. b) C. pen., săvârșită G.G., a fost comisă de acesta în timp ce se afla în permisie și nu avea legătură cu serviciul militar.
Așa fiind, conchide instanţa militară, potrivit art. 25 C. proc. pen., competentă să judece cauza în prezent în primă instanţă, atât în privinţa faptelor soldatului G.G., cât și ale lui M.C. ar fi Judecătoria Mangalia, în circumscripţia căreia s-au comis faptele. Prin urmare, și cererea de reabilitare judecătorească ar urma să fie judecată de această instanţă.
Examinând actele dosarului, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată că Judecătoria Mangalia este competentă să judece cauza referitoare la cererea de reabilitare formulată de M.C.
Potrivit art. 494 C. proc. pen., competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătorești este fie instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul.
Din examinarea textului rezultă că cererea de reabilitare judecătorească se judecă fie la instanţa care potrivit competenţei a pronunţat condamnarea, fie la instanţa din circumscripţia unde domiciliază condamnatul.
Având în vedere momentul în care se judecă o cerere de reabilitare, rezultă că aceasta este subsecventă condamnării. Prin urmare, în privinţa competenţei, aceasta urmează regimul judecăţii cauzei care a determinat cererea ulterioară, cum este cazul reabilitării.
În privinţa infracţiunii prevăzute în art. 197 alin. (2) C. pen., prin Legea nr. 281/2003 instanţa militară a pierdut în mod absolut competenţa judecării ei, competenţa judecării acestei infracţiuni aparţinând instanţei civile, în cauză Judecătoriei Mangalia. De altfel, acesteia îi aparţine competenţa și după criteriul alternativ al domiciliului, înscris în art. 494 C. proc. pen., întrucât condamnatul domiciliază în circumscripţia Judecătoriei Mangalia.
În consecinţă, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare formulată de petentul M.C. în favoarea Judecătoriei Mangalia