Unlawful declaration of secret session: absolute nullity for lack of motivation and failure to hear parties

Recurs. Caz de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 4 C. proc. pen. Declararea ședinţei secrete. Condiţii

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac ordinare. Recursul

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- recurs

- caz de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 4 C. proc. pen.

- declararea ședinţei secrete

C. proc. pen., art. 290, art. 3859 alin. (1) pct. 4

Încălcarea dispoziţiilor art. 290 C. proc. pen., referitoare la publicitatea ședinţei de judecată, de către instanţă, prin declararea ședinţei secrete nemotivat și fără a asculta părţile prezente și procurorul, precum și prin omisiunea de a menţiona dacă această măsură este valabilă pentru tot cursul procesului sau numai pentru acea ședinţă de judecată, atrage incidenţa cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 4 C. proc. pen.

I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 3499 din 31 mai 2006

Prin sentinţa penală nr. 331 din 14 decembrie 2005 a Tribunalului Sibiu s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuienta M.M. împotriva sentinţei penale nr. 331 din 10 decembrie 2004 a aceleiași instanţe, modificată prin decizia penală nr. 4/2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, prin care aceasta a fost condamnată la pedeapsa de 11 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de omor deosebit de grav, luându-se faţă de ea măsura de siguranţă a obligării la tratament medical, pe considerentul că motivele invocate de condamnată - că la data comiterii faptei era minoră, iar când a fost ascultată de organele judiciare nu era conștientă de cele declarate - nu se încadrează în cazurile prevăzute în art. 394 C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 23 din 11 aprilie 2006, Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul declarat de condamnata revizuientă.

Împotriva acestei decizii, condamnata revizuientă a declarat recurs, fără a preciza în scris motivele de recurs.

Examinând recursul, din oficiu, prin prisma cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 4 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată că acesta este întemeiat.

La termenele de judecată din 21 martie 2006 și 11 aprilie 2006 - când s-au audiat doi martori și au avut loc dezbaterile - ședinţa a fost separată, fără ca instanţa să respecte prevederile art. 290 C. proc. pen. Astfel, la termenul din 21 martie 2006, instanţa de apel declară ședinţa separată luând în considerare, din oficiu, calitatea condamnatei revizuiente și obiectul dosarului în care s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, fără a asculta părţile prezente și procurorul și fără a menţiona dacă această măsură este valabilă pentru tot cursul procesului sau numai pentru acea ședinţă. Situaţia este aceeași și la termenul din 11 aprilie 2006, când au avut loc și dezbaterile, instanţa declarând ședinţa nepublică, fără nici o motivare și fără a asculta părţile; decizia recurată poartă menţiunea că respectiva ședinţă a fost separată.

Cum publicitatea ședinţei de judecată constituie regula, iar dispoziţiile privitoare la publicitatea ședinţei de judecată sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată că, faţă de încălcarea prevederilor art. 290 din același cod de către instanţa de apel, se află în imposibilitate de a exercita controlul judiciar asupra legalităţii modului în care această instanţă a restrâns publicitatea ședinţei, întrucât pe de o parte instanţa de apel nu a arătat în ce constă atingerea adusă intereselor vreunei părţi, din menţiunea „calitatea revizuientei” nerezultând în ce mod aceasta ar fi vătămată prin publicitatea ședinţei, iar în ce privește obiectul dosarului (infracţiunea de omor), acesta nu atrage automat declararea ședinţei secrete și, pe de altă parte, nu a ascultat condamnata revizuientă, nici avocatul acesteia și nici procurorul.

Totodată, menţiunile de pe încheierea de ședinţă și decizia atacată fac referire la ședinţă separată, în loc de secretă, ceea ce lasă să se înţeleagă că instanţa de apel a aplicat, în mod eronat, dispoziţiile referitoare la desfășurarea judecăţii în cauzele cu inculpaţi minori, unde ședinţa este separată.

În consecinţă, recursul a fost admis, decizia atacată a fost casată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia.