Influence peddling offense: no requirement of actual influence, only claimed influence over an official with relevant competences

Trafic de influenţă. Condiţii

Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Traficul de influenţă

Indice alfabetic: Drept penal

- trafic de influenţă

C. pen., art. 257

Existenţa infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 257 C. pen. nu presupune existenţa unei influenţe reale a făptuitorului asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, însă pentru existenţa acestei infracţiuni este necesar ca influenţa, pe care o are sau lasă să se creadă că o are făptuitorul, să privească un funcţionar care are atribuţii în îndeplinirea actului pentru care făptuitorul a primit sau a pretins bani ori alte foloase.

I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2398 din 12 aprilie 2006

Prin sentinţa nr. 933 din 8 iulie 2005 a Tribunalului București, secţia I penală, a fost condamnat inculpatul I.N. pentru săvârșirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Instanţa a făcut aplicarea art. 71 și 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

Prin aceiași hotărâre, în baza art. 26 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat și inculpatul M.M.

Prima instanţă a reţinut că, în perioada februarie-martie 2004, denunţătorul V.A. a purtat negocieri privind achiziţionarea de fier vechi cu mai multe persoane, între care și inculpatul I.N. Întrucât i s-a pretins suma de 15.000 de euro, la 11 martie 2004, V.A. a formulat un denunţ penal.

La 18 martie 2004, în cadrul a două discuţii telefonice, inculpatul M.M. i-a spus denunţătorului V.A. că inculpatul I.N. este o persoană influentă, ocupând o funcţie importantă și că pentru suma de 15.000 de euro, acesta va rezolva achiziţionarea de fier vechi de către societatea comercială reprezentată de V.A., în schimbul intervenţiei solicitând suma de 1.000 de euro, care urma să îi fie dată după încheierea contractului. În urma convorbirilor menţionate, V.A. a formulat al doilea denunţ.

La 19 martie 2004, V.A., l-a sunat pe inculpatul M.M. căruia i-a spus că are sumele solicitate, cei doi întâlnindu-se ulterior, ocazie cu care M.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul I.N. comunicându-i că V.A. are banii asupra sa, conform înţelegerii. Inculpatul I.N. s-a întâlnit cu denunţătorul, prin discuţiile purtate creându-i convingerea că este o persoană publică, care ocupă o funcţie importantă, cu multe relaţii, și garantându-i că va interveni la directorul general al RATB și va obţine, pentru societatea al cărui director executiv este denunţătorul, un contract de achiziţionare de fier vechi.

La 22 martie 2004 denunţătorul V.A. i-a înmânat inculpatului I.N. suma de 12.056 de euro, acesta promiţându-i că va merge la directorul general al RATB, urmând să se întoarcă peste 40 de minute și să meargă împreună pentru depunerea documentaţiei, însă la ieșirea din local inculpatul I.N. a fost oprit de procurori, care au realizat procedura prinderii în flagrant. Inculpatul M.M. nu a mai intrat în posesia sumei solicitate.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel procurorul și inculpatul I. N.

Prin decizia nr. 953 din 5 decembrie 2005, Curtea de Apel București, secţia a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în complet de divergenţă, a admis apelul declarat de procuror, a desfiinţat în parte sentinţa apelată și, rejudecând cauza în fond, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului M.M., a aplicat inculpatului I.N. pedeapsa complementară prevăzută în art. 64 alin. (1) lit. a), b) și c) C. pen. și a respins apelul inculpatului I.N.

Recursul declarat, între alţii, de inculpatul I.N., prin care a solicitat, în principal, achitarea pentru infracţiunea de trafic de influenţă, este nefondat.

Inculpatul I.N. a fost condamnat pentru infracţiunea de trafic de influenţă, imputându-i-se că a pretins suma de 15.000 de euro, din care a primit 12.065 de euro de la denunţător, pentru a interveni pe lângă directorul general al RATB, în scopul de a facilita încheierea - în condiţii avantajoase - a unui contract de vânzare-cumpărare de fier vechi, de către societatea denunţătorului.

Traficul de influenţă, așa cum este reglementat în art. 257 C. pen., nu condiţionează comiterea faptei de existenţa unui subiect activ calificat, după cum nici de existenţa unei influenţe reale asupra funcţionarului determinat să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

Ceea ce însă este necesar pentru existenţa acestei infracţiuni este - între altele - ca influenţa de care se prevalează făptuitorul să se refere la un funcţionar ale cărui atribuţii sunt de natură să permită rezolvarea favorabilă a pretenţiilor celui care solicită intervenţia.

Or, din probele administrate în cauză rezultă că, în perioada 19 martie 2004 - 22 martie 2004, între denunţător și inculpaţi s-au purtat discuţii în scopul achiziţionării de fier vechi de la RATB, că pentru încheierea contractului I.N. trebuia să intervină la directorul general al RATB și că pentru această intervenţie urma ca inculpatul I.N. să primească suma de 15.000 de euro, iar inculpatul M.M. suma de 1000 de euro pentru ajutorul dat.

Inculpatul I.N. nu a încercat să dezmintă calităţile mincinoase, ce-i erau atribuite de către inculpatul M.M. și, prin acest procedeu, inculpatul I.N. i-a creat denunţătorului convingerea că pe baza intervenţiei sale la directorul general al RATB, acesta putea să obţină, după ce plătea suma impusă, contractul de achiziţionare a fierului vechi.

Cu privire la competenţa directorului general al RATB în aprobarea vânzării de fier vechi - în calitatea sa de funcţionar asupra căruia subiectul activ a exercitat intervenţia - este de subliniat că legea nu condiţionează ca acesta să aibă în exclusivitate asemenea atribuţii, căci această cerinţă ar excede prevederilor art. 257 C. pen, fiind suficient ca el să aibă numai anumite sarcini concrete în domeniul respectiv, care pot influenţa o anumită decizie.

În fapt, rezultă că RATB avea posibilitatea valorificării - prin vânzare - de materiale feroase, iar directorul general avea în competenţă, între atribuţii, și aprobarea vânzării acestor materiale feroase, rezultate din dezmembrări.

În raport cu probele administrate rezultă că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, pentru care inculpatul I.N. a fost corect condamnat.

Faţă de considerentele ce preced, recursul inculpatului I.N. a fost respins, fiind admis numai recursul declarat de procuror cu privire la interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a), b), c) și e) C. pen.