Jurisdiction for criminal execution objection: Competence determined by actual legal ground rather than petitioner's cited basis
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled that the Supreme Court of Justice was incompetent to hear the appeal and remanded the case to the Oradea Court of First Instance as the competent execution court. The dispute concerned a convicted person’s objection to the enforcement of a final criminal judgment, specifically seeking the application of a general pardon law, which the petitioner had argued fell under both the "ambiguity or obstruction" and "new circumstances/pardon" grounds for objection. The decisive legal basis was the interpretation of Articles 460 and 461 of the Code of Criminal Procedure, establishing that jurisdiction is determined by the legally applicable ground of objection rather than the one merely invoked by the petitioner; since the only valid ground was the pardon incident (Article 461(1)(d)) and the convict had not yet been arrested for sentence execution, jurisdiction lay exclusively with the execution court under Article 461(2) read in conjunction with Article 460(1).
Legislator headnote
AI generatedart. 460 alin. (1) C. proc. pen, art. 81 C. pen, art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen, art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen, art. 461 C. proc. pen, art. 460 C. proc. pen; Jurisdiction for criminal execution objection: Competence determined by actual legal ground rather than petitioner's cited basis: Instanţa competentă să judece contestaţia la executare se stabilește în raport cu cazul de contestaţie incident în cauză, iar nu cu acela invocat de contestator. Ca atare, în cazul în care contestatorul a invocat atât cazul de contestaţie la executare prevăzut în art. 461 alin. (1) lit. c), cât și pe cel prevăzut în art. 461 alin. (1) lit. d), însă în speţă este incident numai acest din urmă caz de contestaţie, iar condamnatul nu a fost încă arestat în vederea executării pedepsei, competenţa revine instanţei de executare, potrivit art. 461 alin. (2) raportat la art. 460 alin. (1) C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Contestaţie la executare. Instanţa competentă
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Executarea hotărârilor penale. Contestaţia la executare
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- contestaţia la executare
- instanţa competentă
C. proc. pen., art. 460 alin. (1) și (6),
art. 461 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (2)
Instanţa competentă să judece contestaţia la executare se stabilește în raport cu cazul de contestaţie incident în cauză, iar nu cu acela invocat de contestator. Ca atare, în cazul în care contestatorul a invocat atât cazul de contestaţie la executare prevăzut în art. 461 alin. (1) lit. c), cât și pe cel prevăzut în art. 461 alin. (1) lit. d), însă în speţă este incident numai acest din urmă caz de contestaţie, iar condamnatul nu a fost încă arestat în vederea executării pedepsei, competenţa revine instanţei de executare, potrivit art. 461 alin. (2) raportat la art. 460 alin. (1) C. proc. pen.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2010 din 24 martie 2006
Prin decizia nr. 1001 din 27 februarie 2003, Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, a admis recursul în anulare declarat împotriva deciziei penale nr. 735 din 27 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Oradea privind pe inculpatul A.M., a casat decizia atacată cu privire la greșita aplicare a prevederilor art. 81 C. pen., pe care le-a înlăturat, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în regim de detenţie.
La 15 ianuarie 2006, condamnatul A.M. a formulat contestaţie contra executării deciziei nr. 1001 din 27 februarie 2003, la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, invocând prevederile Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancţiuni.
Ca temei al contestaţiei, s-au indicat prevederile art. 461 alin. (1) lit. c) și d) C. proc. pen.
Examinându-se din oficiu competenţa Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie privind soluţionarea contestaţiei formulate se constată că, în raport cu cazul de contestaţie incident, aceasta a fost greșit înregistrată la instanţa supremă.
În conformitate cu prevederile art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face când se invocă, între altele, graţierea, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Cazurile prevăzute în art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. - când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare - nu sunt cele care pot fi invocate în cauză, deoarece hotărârea atacată cu contestaţie nu conţine nelămuriri, iar împiedicarea la executare trebuie să fie alta decât graţierea, caz de contestaţie prevăzut expres la lit. d) a aceluiași articol.
În alin. (2) al art. 461 C. proc. pen., competenţa instanţei este stabilită în raport cu cazul de contestaţie aplicabil în speţă, iar nu cu acela invocat de contestator pentru a atrage competenţa unei anumite instanţe.
Or, potrivit acestui alineat, în cazurile prevăzute la lit. a), b) și d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută în alin. (1) sau (6) al art. 460 C. proc. pen., și anume instanţa de executare (alin. 1 al art. 460) sau instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere ori unitatea unde cel condamnat execută pedeapsa (alin. 6 al art. 460).
Cum condamnatul nu a fost încă arestat în vederea executării pedepsei, instanţa competentă să judece contestaţie, întemeiată în realitate numai pe prevederile art. 461 alin. (1) lit. d), este instanţa de executare, conform art. 461 alin. (2) raportat la art.460 alin. (1) C. proc. pen.
În consecinţă, cauza a fost trimisă spre competentă soluţionare Judecătoriei Oradea, ca instanţă de executare.