Eligibility for complaint-based theft charge based on shared residence status and exclusive access to stolen property
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice partially admitted the defendant's appeal, reversing the conviction regarding the aggravation of the theft charge but upholding the remainder of the sentence, thereby establishing that the lower court's correct calculation of the remaining penalty after the revocation of conditional release stands. The case involved a dispute over the legal classification of theft committed by individuals residing in a room within the victim's property, where the defendants argued that Article 210 of the Penal Code, which requires a prior complaint for certain minor thefts between co-habitants, should have applied due to their shared residence. The court determined that the prerequisite of living "together" was not met because the stolen goods were taken from a part of the property exclusively reserved for the victim, to which the defendants had no access, rather than a common area shared by all occupants; consequently, the aggravated theft charge under Article 208 and Article 209 remained valid, while only the procedural error in calculating the residual penalty was corrected.
Legislator headnote
AI generatedart. 210 C. pen, art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen; Eligibility for complaint-based theft charge based on shared residence status and exclusive access to stolen property: Furtul săvârșit de către făptuitorul care locuiește într-o încăpere din imobilul persoanei vătămate, pusă la dispoziţie de aceasta, nu atrage incidenţa prevederilor art. 210 C. pen. referitoare la pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă, dacă bunurile au fost sustrase din acea parte a imobilului în care făptuitorul nu avea acces, fiind destinată exclusiv persoanei vătămate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Pedepsirea unor furturi la plângere prealabilă. Făptuitor care locuiește împreună cu persoana vătămată
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra patrimoniului. Pedepsirea unor furturi la plângere prealabilă
Indice alfabetic: Drept penal
- pedepsirea unor furturi la plângere prealabilă
- făptuitor care locuiește împreună cu persoana vătămată
C. pen., art. 210
Furtul săvârșit de către făptuitorul care locuiește într-o încăpere din imobilul persoanei vătămate, pusă la dispoziţie de aceasta, nu atrage incidenţa prevederilor art. 210 C. pen. referitoare la pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă, dacă bunurile au fost sustrase din acea parte a imobilului în care făptuitorul nu avea acces, fiind destinată exclusiv persoanei vătămate.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 1836 din 22 martie 2006
Prin sentinţa penală nr. 102 din 3 februarie 2004, Tribunalul Iași a condamnat pe inculpaţii V.M. și M.F. pentru săvârșirea infracţiunii de furt calificat prevăzută în art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.
Instanţa a reţinut că inculpaţii V.M. și M.F., aflaţi în Iugoslavia și prestând munci plătite pentru partea vătămată S.M., în imobilul căreia locuiau într-o cameră separată, la 19 iunie 1998, profitând de lipsa de la domiciliu a părţii vătămate, au sustras mai multe bunuri din imobil, în valoare totală de 75 de milioane lei.
Împotriva acestei hotărâri ambii inculpaţi au declarat apel, criticând-o, între altele, pentru greșita încadrare juridică, fiind aplicabile dispoziţiile art. 210 C. pen., întrucât au locuit împreună cu partea vătămată.
Prin decizia penală nr. 403 din 8 decembrie 2005, Curtea de Apel Iași a respins apelurile inculpaţilor ca nefondate, constatând că încadrarea juridică reţinută este corectă, nefiind întrunite condiţiile cerute de art. 210 C. pen.
Decizia penală menţionată a fost atacată cu recurs de către inculpatul M.F., care a invocat greșita încadrare juridică și calcularea greșită a restului de pedeapsă rămas de executat în urma revocării liberării condiţionate.
Critica privind nereţinerea încadrării juridice în dispoziţiile art. 210 C. pen. - furt săvârșit în condiţiile în care inculpaţii locuiau cu partea vătămată - nu este întemeiată.
Deși inculpaţii locuiau în imobilul părţii vătămate, care, date fiind raporturile locative cu aceștia, le-a pus la dispoziţie o încăpere, nu este în același timp realizată și cerinţa locuirii împreună de către autori cu cel vătămat.
Partea vătămată își avea rezervat spaţiul locativ din imobil, în care nu aveau acces inculpaţii, iar furtul a fost săvârșit din această parte a locuinţei.
Numai în ipoteza în care bunurile furate s-ar fi aflat în acea parte a locuinţei folosită în comun de partea vătămată și de către inculpaţi, ar fi fost aplicabile dispoziţiile art. 210 C. pen. referitoare la pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă, ceea ce nu este cazul în speţă.
Cum critica privind greșita calculare a restului de pedeapsă rămas de executat ca urmare a revocării liberării condiţionate s-a constatat a fi întemeiată, recursul inculpatului a fost admis numai cu privire la acest aspect.