False testimony convictions upheld despite court's disregard of statements as insincere

Mărturie mincinoasă. Elemente constitutive

Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege. Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei. Mărturia mincinoasă

Indice alfabetic: Drept penal

- mărturie mincinoasă

C. pen., art. 260

Potrivit art. 260 alin. (1) C. pen., fapta martorului care, participând în această calitate într-o cauză, face afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, indiferent dacă instanţa care a soluţionat cauza a înlăturat din ansamblul probator administrat declaraţiile date de acesta ca fiind nesincere, întrucât infracţiunea de mărturie mincinoasă se consumă în momentul în care s-au făcut afirmaţiile mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale, neavând relevanţă dacă au influenţat sau nu soluţia pronunţată.

I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 1319 din 28 februarie 2006

Prin sentinţa penală nr. 35 din 22 iunie 2005, Curtea de Apel Oradea, între altele, a condamnat pe inculpaţii P.S. și F.P. pentru săvârșirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută în art. 260 alin. (1) C. pen.

Instanţa a reţinut, pe baza probelor administrate, că inculpaţii P.S. și F.P. au fost audiaţi în calitate de martori în dosarul nr. 2371/2003 al Curţii de Apel Oradea, în care au fost cercetaţi pentru săvârșirea unor infracţiuni de corupţie G.G., B.A. și P.I.

Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpaţii P.S. și F.P., la termenul din 24 octombrie 2003, au făcut afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale asupra cărora au fost întrebaţi, cu scopul de a zădărnici și îngreuna cercetarea judecătorească, în folosul inculpaţilor B.A. și P.I.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au formulat recurs, între alţii, inculpaţii P.S. și F.P., solicitând achitarea.

Recursurile formulate nu sunt fondate.

În cursul cercetării judecătorești la Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 2371/2003, la termenul de judecată din 24 octombrie 2003, inculpaţii P.S. și F.P. au fost audiaţi în calitate de martori propuși prin rechizitoriu, ambii făcând afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale asupra cărora au fost întrebaţi, în scopul de a zădărnici și îngreuna cercetarea judecătorească, în folosul inculpaţilor B.A. și P.I.

Potrivit art. 260 alin. (1) C. pen., mărturia mincinoasă este fapta martorului care, în cauza în care participă în această calitate, face afirmaţii mincinoase sau nu spune tot ce știe cu privire la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat.

Prin sintagma împrejurări esenţiale se înţeleg orice fapte, date, situaţii sau circumstanţe care au legătură cu fondul cauzei, fiind determinante în soluţia care se dă în procesul respectiv.

Caracterul esenţial al împrejurărilor asupra cărora martorul relatează se determină prin raportare la obiectul probei, probă necesară rezolvării cauzei.

În cauză a fost dovedit caracterul mincinos al mărturiilor inculpaţilor de la termenul din 24 octombrie 2003, prin raportarea afirmaţiilor acestora la celelalte probe administrate.

Împrejurarea că instanţa care a soluţionat cauza nr. 2371/2003 a înlăturat din ansamblul probator administrat declaraţiile de martori date de inculpaţii din prezenta cauză ca fiind nesincere nu înseamnă că infracţiunii îi lipsește unul din elementele sale constitutive, ci constituie o dovadă în plus atât a existenţei faptei, cât și a comiterii acesteia de către recurenţii inculpaţi.

Acest aspect rezultă și din faptul că infracţiunea de mărturie mincinoasă se consumă în momentul în care s-au făcut afirmaţiile mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale, neavând importanţă dacă au avut relevanţă sau nu asupra soluţiei pronunţate.

În consecinţă, cum în cauză nu s-a comis o eroare gravă de fapt, soluţia de condamnare a inculpaţilor P.S. și F.P. nefiind în contradicţie cu ansamblul probator administrat, ci se întemeiază pe probele cauzei, recursurile declarate de inculpaţi au fost respinse.