Failure to justify request for new psychiatric expertise in homicide appeal

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 306 din 25 noiembrie 2002, Tribunalul Alba l-a condamnat pe inculpatul R.M. la 18 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 7 ani.

A fost menținută măsura arestării preventive și s-a dispus deducerea prevenției de la 29 iulie 2002, la zi.

Inculpatul a fost obligat către părțile civile C.M. și D.A. la câte 100.000.000 lei, cu titlu de daune morale, 34.000.000 lei despăgubiri materiale și la 3.500.000 lei onorariu apărător ales.

S-a mai dispus obligarea inculpatului la 3.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1.200.000 reprezentând onorariu apărător din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Instanța a reținut în fapt, că la data de 29 iulie 2002 inculpatul R.M., locuind împreună cu părinții săi în orașul Teiuș și având în general un comportament violent, a dat foc lucrurilor dintr-o cameră.

Inculpatul a încercat să-i împiedice pe membrii familiei sale, tată, soră și un frate, precum și pe martorul C.L. să intervină pentru stingerea incendiului, blocând ușa de le intrare.

Văzându-și tatăl că merge în curtea vecinei D.M. să aducă apă de la fântână, inculpatul l-a urmat cu intenția de a-l agresa.

Victima D.M., în vârstă de 83 ani, aflată în apropiere, i-a reproșat inculpatului comportamentul violent față de părinți.

În replică, luând o sapă din curtea victimei, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului cu deosebită intensitate, rupându-i chiar coada acelei unelte.

Ieșind în stradă, inculpatul, agitând coada sapei deasupra capului, a strigat „am făcut jertfa” apoi, întorcându-se la locul faptei, a luat cadavrul în spate, transportându-l circa 20 metri spre curtea sa, după care l-a trântit la pământ.

În cele din urmă inculpatul a fost imobilizat de fratele său R.I. și martorul C.L., fiind legat cu un lanț de un stâlp din apropiere.

Conform Raportului de constatare medico – legală, moartea victimei s-a datorat hemoragiei și dilacerării cerebrale, cu fracturi craniene multiple și fracturi de masiv facial.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul R.M., care a solicitat reducerea pedepsei, săvârșind fapta sub impulsul reacțiilor nervoase necontroloate, precum și părțile civile, care nu l-au motivat în scris și nu l-au susținut oral.

Prin decizia penală nr. 34 din 4 februarie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelurile declarate, reținând, în ce îl privește pe inculpat, că pedeapsa a fost corect individualizată în raport cu împrejurările săvârșirii faptei, gradul ridicat de pericol social concret și nu mai puțin cu periculozitatea făptuitorului care, conform raportului de expertiză psihiatrică, are tendința de a acționa impulsiv, fără a lua în considerare consecințele.

În apelul părților civile instanța de control judiciar a constatat că acțiunea civilă a fost soluționată legal, nereținând aspecte de nelegalitate care să poată fi luate în considerare din oficiu.

Decizia penală susmenționată a fost atacată cu recurs de către inculpat, solicitând efectuarea unei noi expertize medico – legale psihiatrice iar, în subsidiar, reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosar, Curtea constată că motivele invocate se întemeiază pe cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 8 și 14 C. proc. pen., însă nu sunt fondate.

Situația de fapt a fost corect reținută și rezultă fără echivoc din mijloacele de probă, respectiv procesul – verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, Raportul de constatare medico – legală de autopsie, declarațiile martorilor C.L. și R.I., Raportul de expertiză medico – legală psihiatrică, coroborate cu declarația explicită a inculpatului din cursul urmăririi penale, prin care detaliază împrejurările și mobilul comiterii infracțiunii.

Referitor la cererea inculpatului de a i se efectua o nouă expertiză medico – legală psihiatrică, Curtea constată că expertiza efectuată de Serviciul Județean de Medicină Legală Alba, într-o comisie din a cărei componență au făcut parte doi medici primari în psihiatrie, având referatul unui psiholog, înlătură orice îndoială asupra stării psihice a inculpatului. Examenul psihic și cel psihologic identifică aceleași trăsături privind tendințele impulsive, cu explozii de furie și tendințele de simulare și de a-i manipula pe cei din jur.

La elaborarea raportului, din a cărui concluzie rezultă că inculpatul are discernământul păstrat în raport cu fapta comisă, a fost avut în vedere și episodul invocat de inculpat în legătură cu accidentul de circulație pe care l-a suferit înainte de Paște, fiind examinată documentația medicală a Serviciului Neurochirurgie a Spitalului Județean Alba, în care acesta a fost internat.

De altfel, inculpatul nici nu a motivat în vreun fel cererea de efectuare a unei noi expertize psihiatrice.

Pedeapsa aplicată a fost corect individualizată, ținându-se seama de criteriile, prevăzute de art. 72 C. pen.

Fapta, săvârșită în împrejurările anterior detaliate, prezintă un pericol social deosebit de ridicat, inculpatul luând viața unei persoane în vârstă numai pentru că, și-a permis să-i facă reproșuri în legătură cu comportamentul violent față de părinții săi.

Reducerea pedepsei ar pune în pericol realizarea funcțiilor acesteia, de constângere și reeducare, dar și a scopului prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Neconstatând nici din examinarea din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., existența vreunui caz de casare a hotărârilor pronunțate, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.

Conform art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive de la 29 iulie 2002, la 21 mai 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de inculpatul R.M., împotriva deciziei penale nr. 34 din 4 februarie 2003, a Curții de Apel Alba Iulia, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 29 iulie 2002, la 21 mai 2003.

Obligă pe recurent să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 mai 2003.