Substitution of preventive detention: duration of detention is not a valid ground unless the original grounds have changed
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the prosecutor's appeal, quashed the appeal court's decision, rejected the request to replace the preventive measure, and ordered the continuation of the preventive detention for the defendants. The dispute concerned the substitution of preventive detention with the obligation not to leave the country, with the lower court relying on the passage of significant time (3-4 years) and the gradual diminishment of social disturbance as grounds for replacement. The decisive legal basis was Article 139(1) and (35) of the Code of Criminal Procedure, which mandates that a preventive measure may only be replaced when the specific grounds for its adoption have changed; the Supreme Court held that the duration of detention is not a valid ground for substitution unless it triggers the statutory expiration under Article 140, and since the risks to public order remained justified by the gravity of the offenses (human trafficking and procuring) and the sentences imposed, the original grounds for detention persisted.
Legislator headnote
AI generatedart. 140 C. proc. pen, art. 136 alin. (1) C. proc. pen, art. 1451 C. proc. pen, art. 139 alin. (1) C. proc. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen; Substitution of preventive detention: duration of detention is not a valid ground unless the original grounds have changed: Potrivit art. 139 alin. (1) și alin. (35) C. proc. pen., măsura arestării preventive se înlocuiește cu măsura preventivă privind obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi ţara, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive. Prin urmare, durata arestării preventive nu constituie un temei al înlocuirii acestei măsuri preventive, dacă se constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, această durată având relevanţă, conform art. 140 C. proc. pen., numai sub aspectul încetării de drept a măsurii arestării preventive.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Înlocuirea arestării preventive. Obligarea de a nu părăsi ţara. Temeiurile înlocuirii
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Măsurile preventive și alte măsuri procesuale. Măsurile preventive. Arestarea preventivă. Obligarea de a nu părăsi ţara
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- arestarea preventivă
- obligarea de a nu părăsi ţara
- înlocuirea arestării preventive
C. proc. pen., art. 139 alin. (1) și alin. (35),
art. 140, art. 1451
Potrivit art. 139 alin. (1) și alin. (35) C. proc. pen., măsura arestării preventive se înlocuiește cu măsura preventivă privind obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi ţara, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive. Prin urmare, durata arestării preventive nu constituie un temei al înlocuirii acestei măsuri preventive, dacă se constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, această durată având relevanţă, conform art. 140 C. proc. pen., numai sub aspectul încetării de drept a măsurii arestării preventive.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 234 din 13 ianuarie 2006
Prin încheierea din 5 ianuarie 2006, Curtea de Apel Iași a dispus, în baza art. 139 alin. (1) și alin. (35) raportat la art. 136 alin. (1) C. proc. pen., înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor A.M. și S.I. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea instanţei, prevăzută în art. 1451 C. proc. pen.
Instanţa de apel a motivat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea instanţei, argumentând că tulburarea socială rezultată din gravitatea presupuselor fapte s-a diminuat treptat prin trecerea perioadei semnificative de timp în care inculpaţii au fost arestaţi preventiv (3 ani și 8 luni și 3 ani și 4 luni).
Recursul declarat de procuror este fondat.
Potrivit art. 139 alin. (1) C. proc. pen., măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Conform art. 139 alin. (35) din același cod, măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu una dintre măsurile prevăzute în art. 136 alin. (1) lit. b) și c).
Durata arestării preventive nu este un temei al înlocuirii măsurii preventive, aceasta având relevanţă numai sub aspectul prevăzut în art. 140 C. proc. pen., referitor la încetarea de drept a măsurilor preventive, text care nu are incidenţă în cauză.
Dispoziţiile art. 139 alin. (1) C. proc. pen. prevăd posibilitatea înlocuirii unei măsuri preventive cu altă măsură când s-au schimbat temeiurile ce au determinat luarea măsurii. Or, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaţilor nu s-au schimbat, ci au fost confirmate, inculpatul A.M. fiind condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 10 ani închisoare, iar inculpatul S.I., la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea mai multor infracţiuni de trafic de persoane și proxenetism.
Chiar dacă sentinţa nu a rămas încă definitivă, menţinerea arestării preventive a inculpaţilor este justificată, aceștia fiind trimiși în judecată pentru infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și existând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Contrar prevederilor art. 3002 și art. 160b alin. (3) C. proc. pen. aplicabile în cauză, instanţa a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor, deși nu există motive de înlocuire cu altă măsură preventivă, în sensul cerut de prevederile art. 139 și art. 1451 din același cod.
Constatându-se că sunt întrunite cerinţele art. 3002 și art. 160b alin. (3) C. proc. pen., recursul procurorului a fost admis, încheierea atacată a fost casată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a fost respinsă și s-a dispus menţinerea arestării preventive a inculpaţilor.