Pre-trial complaint against a Member of Parliament for insult and slander: jurisdiction lies with the prosecutor, not the court

Plângere prealabilă. Infracţiune prevăzută în art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. Plângere îndreptată împotriva uneia dintre persoanele arătate în art. 29 pct. 1 C. proc. pen.

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală. Procedura plângerii prealabile

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- plângere prealabilă

- infracţiune prevăzută în art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.

- plângere îndreptată împotriva uneia dintre persoanele arătate în art. 29 pct. 1 C. proc. pen.

C. proc. pen., art. 29 pct. 1, art. 279 alin. (2) lit. a) și c)

Plângerea prealabilă îndreptată împotriva uneia dintre persoanele prevăzute în art. 29 pct. 1 C. proc. pen., cum sunt deputaţii sau senatorii, pentru săvârșirea uneia dintre infracţiunile arătate în art. 279 alin. (2) lit. a), se adresează organului competent să efectueze urmărirea penală, în temeiul art. 279 alin. (2) lit. c), în acest caz Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, întrucât prin prevederile art. 279 alin. (2) lit. c) legiuitorul a exceptat de la regula potrivit căreia plângerea prealabilă se adresează instanţei de judecată pentru săvârșirea infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. (2) lit. a) cazurile când plângerea prealabilă este îndreptată împotriva uneia dintre persoanele prevăzute în art. 29 pct. 1 C. proc. pen.

I.C.C.J., secţia penală, sentinţa nr. 64 din 30 ianuarie 2006

Prin plângerea înregistrată la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie la 3 octombrie 2005 persoanele vătămate B.R. și P.D. au solicitat tragerea la răspundere penală a lui M.M., având calitatea de deputat, pentru infracţiunile de insultă și calomnie prevăzute în art. 205 și art. 206 C. pen.

Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată că procesul penal se desfășoară, ca regulă, în două faze: urmărirea penală și judecata.

În ceea ce privește dreptul de a pune în mișcare acţiunea penală și de a sesiza instanţa, regula este că ele aparţin procurorului.

Pentru anumite fapte legiuitorul, cu titlu de excepţie, condiţionează punerea în mișcare a acţiunii penale de manifestarea de voinţă a persoanei vătămate, exprimată prin introducerea unei plângeri prealabile la organele judiciare competente a dispune începerea procesului penal.

Astfel, potrivit art. 279 alin. (1) C. proc. pen., punerea în mișcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o atare plângere.

În legătură cu această categorie de fapte penale, prin art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. este instituită regula cu caracter general, potrivit căreia, în cazul infracţiunilor prevăzute de Codul penal în art. 180, art. 184 alin. (1), art. 193, art. 205, art. 206, art. 210, art. 213 și art. 220 C. pen., plângerea prealabilă se adresează instanţei de judecată, dacă făptuitorul este cunoscut.

Prin dispoziţiile înscrise, însă, la lit. c) din cadrul aceluiași alineat al articolului menţionat este reglementată excepţia de la această regulă, prevăzându-se că plângerea prealabilă se adresează organului competent să efectueze urmărirea penală, când plângerea prealabilă este îndreptată contra unui judecător, procuror, notar public, militar, judecător și controlor financiar de la camera de conturi judeţeană, controlor financiar de la Curtea de Conturi sau contra uneia dintre persoanele arătate în art. 29 pct. 1 C. proc. pen.

În legătură cu această ultimă prevedere, potrivit căreia plângerea prealabilă se adresează organului competent să efectueze urmărirea penală și atunci când o atare plângere vizează persoanele arătate în art. 29 pct. 1 C. proc. pen., este de observat că, între acele persoane, sunt cuprinse senatorii și deputaţii, conform lit. a) din cadrul acestui punct.

Rezultă deci că legiuitorul, prin dispoziţia de principiu din art. 279 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. cu referire la art. 29 pct. 1 din același cod, a exceptat de la regula potrivit căreia plângerea prealabilă se adresează instanţei de judecată pentru săvârșirea infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., situaţia când plângerea prealabilă este îndreptată contra unui deputat.

Întrucât plângerea formulată de persoanele vătămate B.R. și P.D. vizează infracţiunile prevăzute în art. 205 și art. 206 C. pen., pentru care acţiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate și având în vedere că plângerea este îndreptată împotriva unui deputat, rezultă că plângerea a fost greșit adresată direct Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie, ea impunându-se a fi adresată organului competent să efectueze urmărirea penală, potrivit art. 279 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., numai acesta având posibilitatea de a trimite în judecată persoana cercetată și de a investi instanţa.

Pentru determinarea organelor judiciare competente să efectueze urmărirea penală ori judecata, Codul de procedură penală cuprinde dispoziţii privitoare la competenţa acestora de a efectua acte valabile, cu eficienţă legală în desfășurarea procesului penal, distingând între competenţa după materie, competenţa după calitatea persoanei, competenţa funcţională și competenţa teritorială.

Din ansamblul normelor privitoare la competenţă, mai exact din prevederile art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., rezultă că, în cazul infracţiunilor săvârșite de senatori și deputaţi, competenţa de cercetare aparţine, în faza de urmărire penală, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, iar în faza de judecată Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie.

Ca atare, organul competent să efectueze urmărirea penală în cauză este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.

Potrivit art. 285 C. proc. pen., plângerea prealabilă greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite organului competent. În aceste cazuri, plângerea se consideră valabilă dacă a fost introdusă în termen la organul necompetent.

Faţă de conţinutul art. 285 C. proc. pen. și având în vedere că plângerea formulată de persoanele vătămate a fost greșit adresată direct instanţei de judecată, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.