Aggravated bribery classification requires explicit control duties under Art. 254(2) Criminal Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the prosecutor's appeal as unfounded, thereby upholding the lower courts' conviction of the defendant under Article 254(1) of the Criminal Code for basic bribery, and confirming the individualized penalty established by the Court of Appeal. The dispute centered on whether the defendant, who served as a general director and chairman of the board of a commercial company, should have been convicted under the aggravated form of bribery under Article 254(2), which applies to officials with control duties; the prosecutor argued that the defendant's role implied such duties, while the defendant and the initial judgment relied on the standard provision. The Court held that the aggravated condition requires the official to possess specific, legally defined control responsibilities explicitly outlined in a job description or statutory provisions, and that the bribe must be requested in the exercise of those specific control duties to influence related acts. Since the prosecutor failed to provide evidence of such specific control mandates in the defendant's role, and the bribe was linked to a standard commercial act (signing sale documents) rather than a control function, the legal classification as basic bribery remained correct.
Legislator headnote
AI generatedart. 254 alin. (2) C. pen, art. 254 alin. (1) C. pen, art. 8 din Legea nr. 78/2000, art. 254 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Aggravated bribery classification requires explicit control duties under Art. 254(2) Criminal Code: The dispute centered on whether the defendant, who served as a general director and chairman of the board of a commercial company, should have been convicted under the aggravated form of bribery under Article 254(2), which applies to officials with control duties; the prosecutor argued that the defendant's role implied such duties, while the defendant and the initial judgment relied on the standard provision. The Court held that the aggravated condition requires the official to possess specific, legally defined control responsibilities explicitly outlined in a job description or statutory provisions, and that the bribe must be requested in the exercise of those specific control duties to influence related acts. Since the prosecutor failed to provide evidence of such specific control mandates in the defendant's role, and the bribe was linked to a standard commercial act (signing sale documents) rather than a control function, the legal classification as basic bribery remained correct.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the final order to dismiss the prosecutor's appeal as unfounded.
Full text
Luare de mită. Săvârșirea faptei de către un funcționar cu atribuții de control
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni care aduc atingere unor activități de interes public sau altor activități reglementate de lege. Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul
Indice alfabetic: Drept penal
- luare de mită
- săvârșirea faptei de către un funcționar cu atribuții de control
C. pen., art. 254 alin. (2)
Luarea de mită se încadrează în prevederile art. 254 alin. (2) C. pen., referitoare la săvârșirea faptei de către un funcționar cu atribuții de control, dacă această categorie de atribuții ale funcționarului rezultă din fișa postului sau din dispoziții legale, iar pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin, acceptarea promisiunii unor astfel de foloase ori nerespingerea acesteia se realizează în exercitarea atribuțiilor de control, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârzia îndeplinirea unui act privitor la atribuțiile de control.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 4976 din 24 octombrie 2007
Prin sentința penală nr. 1 din 4 ianuarie 2007, Tribunalul Covasna, în baza art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 și art. 8 din Legea nr. 78/2000, modificată, a condamnat pe inculpatul T.I.
Prima instanță a reținut, în esență, că, în calitate de director general și președinte al consiliului de administrație la societatea comercială C., inculpatul a pretins și primit suma de 20.000 de euro de la martorul denunțător B.M. pentru a fi de acord cu semnarea actelor de vânzare a unui imobil, pe care acesta din urmă îl folosea în calitate de chiriaș.
Prin decizia penală nr. 85 din 4 mai 2007, Curtea de Apel Brașov a admis apelul declarat de inculpat, desființând hotărârea atacată cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, și a respins apelul declarat de procuror.
În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs, între alții, procurorul, susținând greșita încadrare a faptei în dispozițiile art. 254 alin. (1) C. pen., atâta timp cât inculpatul era director general la momentul comiterii faptei și, în această calitate, avea atribuții de control, aspect sub care erau îndeplinite condițiile art. 254 alin. (2) C. pen.
În ce privește încadrarea juridică greșită a faptei în dispozițiile art. 254 alin. (1) C. pen. (critică susținută de procuror și analizată conform art. 3859 alin. 1 pct. 17 C. proc. pen.) se impun a fi făcute următoarele precizări:
Este adevărat că potrivit art. 254 alin. (2) C. pen., săvârșirea infracțiunii de luare de mită de către un funcționar cu atribuții de control constituie o condiție agravantă.
Prin expresia „atribuții de control”, al cărui conținut nu este explicat în Codul penal, trebuie înțeleasă, potrivit sensului acceptat al unor cuvinte uzuale, o activitate complexă de verificare și analiză a unor situații sau sectoare în vederea urmăririi evoluției acestora și care se desfășoară pentru moment ori periodic în baza unor sarcini și atribuții concrete, menționate expres în fișa postului sau în lege.
În raport cu calitatea inculpatului de director general și președinte al consiliului de administrație al societății, îi puteau reveni atribuții de valorificare a actelor de control încheiate de cenzorii unității sau de alte organisme cu atribuții de control, prin lege sau prin fișa postului, ori responsabilității pe linia producției și execuției.
Procurorul nu a indicat, în acest sens, nici fișa postului, nici alte acte legale din care să rezulte atribuții de control pentru inculpat în calitatea avută.
Mai mult, agravanta din alin. (2) al art. 254 C. pen. are în vedere pe funcționarul cu atribuții de control, care, în exercitarea acestora, pretinde sau acceptă bani ori foloase necuvenite, tocmai pentru a nu îndeplini un act legal legat de exercitarea atribuțiilor de control, condiție care nu este realizată în cauză și pentru care încadrarea juridică a faptei este corectă.
În consecință, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul a fost respins ca nefondat.