Statutory penalty reduction for drug trafficking offenders: inapplicability of report filed during judicial investigation phase under specialized law, triggering instead mitigation under witness protection statute for defendants in other proceedings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the defendant's appeal, partially quashing the appellate decision and trial judgment to mandate the application of a mitigating sentence reduction, thereby ruling in favor of the defendant. The dispute concerned whether a report filed by a drug trafficking defendant during the judicial investigation phase entitled him to a statutory penalty reduction for facilitating the identification of other perpetrators; the lower courts had failed to apply the relevant provision, erroneously limiting their analysis to the specific drug law statute which requires the report to be made during the preliminary investigation phase. The Court held that while Article 16 of Law 143/2000 was inapplicable because the report was not filed during the preliminary investigation, the defendant was nonetheless entitled to the reduction under Article 19 in conjunction with Article 2(1)(a)(2) of Law 682/2002, which protects and rewards defendants in other cases who report criminal activity in a grave offense matter before or during trial.
Legislator headnote
AI generatedArt. 16 din Legea nr. 143/2000, Art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 16 Legea nr. 682/2002, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 4 din Legea nr. 143/2000, art. 3859 alin. (3) C. proc. pen; Statutory penalty reduction for drug trafficking offenders: inapplicability of report filed during judicial investigation phase under specialized law, triggering instead mitigation under witness protection statute for defendants in other proceedings: Prin sentința nr. 227 din 17 februarie 2006 a Tribunalului București, Secția I penală, a fost condamnat, între alții, inculpatul A.C. în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Cauză de reducere a pedepsei. Art. 16 din Legea nr. 143/2000. Art. 19 din Legea nr. 682/2002. Denunț formulat în faza cercetării judecătorești. Persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni prevăzute în legi speciale. Infracțiuni privind traficul de droguri
Indice alfabetic: Drept penal
- cauză de reducere a pedepsei
- denunț formulat în faza cercetării judecătorești
- persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză
Legea nr. 143/2000, art. 16
Legea nr. 682/2002, art. 19
Prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, referitoare la cauza de reducere a pedepsei de care beneficiază persoana care a comis o infracțiune privind traficul de droguri, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni, nu sunt aplicabile inculpatului care formulează denunțul în faza cercetării judecătorești, și nu în timpul urmăririi penale. În acest caz, însă, inculpatul beneficiază de cauza de reducere a pedepsei prevăzută în art. 19 raportat la art. 2 lit. a) pct. 2 teza finală din Legea nr. 682/2002, ce se referă la persoana care, întrucât a comis o infracțiune gravă, cum sunt infracțiunile privind traficul de droguri, are calitatea de inculpat într-o altă cauză, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 3335 din 21 iunie 2007
Prin sentința nr. 227 din 17 februarie 2006 a Tribunalului București, Secția I penală, a fost condamnat, între alții, inculpatul A.C. în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Prin decizia nr. 791/A din 10 noiembrie 2006, Curtea de Apel București, Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondate apelurile declarate de procuror și, între alții, de inculpatul A.C.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen, între alții, inculpatul A.C.
Recurentul inculpat a invocat cazurile de casare prevăzute în art. 3859 alin. (1) pct. 10 și 14 C. proc. pen., cu motivarea că instanța de apel a omis să se pronunțe asupra cererii acestuia de a i se aplica dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Examinând recursul declarat atât în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 38514 alin. (2) și art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se constată următoarele:
Din adresa nr. 2744/D/P/2005 din 30 iunie 2006 a DIICOT - Biroul teritorial București rezultă că la data de 28 iunie 2005 a fost înregistrat denunțul formulat de inculpatul A.C. împotriva numitului C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, acesta fiind identificat ulterior în persoana învinuitului minor S.C., față de care, prin rezoluția nr. 2744/D/P/2006 din 30 iunie 2006, s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.
La data formulării denunțului, inculpatul se afla în faza cercetării judecătorești și, ca atare, nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, care se referă exclusiv la persoana ce denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspunderea penală a altor persoane numai în timpul urmăririi penale.
Conduita procesuală amintită trebuia, însă, reținută și valorificată în mod obligatoriu de instanțele anterioare, în temeiul art. 19 raportat la art. 2 lit. a) pct. 2 teza finală din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, ce se aplică și persoanei care are calitatea de inculpat într-o altă cauză.
În acest sens, în considerarea cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., această eroare de judecată trebuie îndreptată prin admiterea recursului inculpatului.
În consecință, recursul inculpatului a fost admis, dispunându-se casarea în parte, pe latura penală, a deciziei atacată, precum și a sentinței penale nr. 227 din 17 februarie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție reținând aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 în legătură cu infracțiunile comise de inculpat.