Inapplicability of compulsory personal hearing in non-initiation criminal investigations
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petition for annulment as inadmissible, thereby upholding the prior decision that had rejected the appellant's cassation appeal. The case concerned a criminal procedure dispute where a complainant challenged a prosecutor’s resolution to initiate no criminal investigation against specific judges for alleged abuse of power, a decision confirmed by the first-instance court and the Court of Appeal, with the final appeal rejected by the High Court. The complainant argued that the Court of Appeal violated procedural law by failing to hear the "defendant" personally and by failing to address grounds for terminating the criminal process. The court held that the legal basis for the annulment petition was inapplicable because the complainant did not hold the status of a defendant, meaning the obligation to hear the defendant personally did not apply, and the specific procedural grounds for terminating the criminal process were irrelevant as no criminal action had been initiated against a defendant; consequently, the prior rulings dismissing the challenges to the non-initiation resolution remain in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 386 lit. e) C. proc. pen, art. 38516 alin. (1) C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 246 C. pen, art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen, art. 38514 alin. (11) C. proc. pen; Inapplicability of compulsory personal hearing in non-initiation criminal investigations: The case concerned a criminal procedure dispute where a complainant challenged a prosecutor’s resolution to initiate no criminal investigation against specific judges for alleged abuse of power, a decision confirmed by the first-instance court and the Court of Appeal, with the final appeal rejected by the High Court. The complainant argued that the Court of Appeal violated procedural law by failing to hear the "defendant" personally and by failing to address grounds for terminating the criminal process. The court held that the legal basis for the annulment petition was inapplicable because the complainant did not hold the status of a defendant, meaning the obligation to hear the defendant personally did not apply, and the specific procedural grounds for terminating the criminal process were irrelevant as no criminal action had been initiated against a defendant; consequently, the prior rulings dismissing the challenges to the non-initiation resolution remain in force.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGrounds for the petition for annulment which the court found inapplicable and used to declare the petition inadmissible.
Procedural rule authorizing the court to dismiss the petition as inadmissible after verifying the conditions in principal without hearing the applicant.
Full text
Contestaţie în anulare. Cazul prevăzut în art. 386 lit. e) C. proc. pen.
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Contestaţia în anulare
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- contestaţie în anulare
- cazul prevăzut în art. 386 lit. e) C. proc. pen.
C. proc. pen., art. 386 lit. e)
În conformitate cu dispoziţiile art. 386 lit. e) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare, dacă la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1) C. proc. pen. Dispoziţiile art. 386 lit. e) C. proc. pen. nu sunt incidente în cazul în care contestaţia în anulare este exercitată împotriva hotărârii prin care instanţa a respins recursul declarat contra sentinţei de respingere a plângerii împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, formulată în temeiul art. 2781 C. proc. pen., întrucât în acest caz niciuna dintre părţi nu are calitatea de inculpat și, prin urmare, instanţa de recurs nu are obligaţia de a aplica prevederile art. 38514 alin. (11) sau art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2012 din 4 iunie 2008
Prin decizia nr. 1214 din 2 aprilie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie, Secţia penală, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul D.S. împotriva sentinţei nr. 1 din 8 februarie 2008 a Curţii de Apel Iași, Secţia penală.
Instanţa de recurs a reţinut că, iniţial, petiţionarul D.S. a formulat plângere penală împotriva judecătorilor T.C., C.A. și P.M., solicitând cercetarea penală a acestora pentru infracţiunea prevăzută în art. 246 C. pen.
Prin rezoluţia nr. 302/P/2007 din 16 octombrie 2007, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei trei judecători pentru infracţiunea prevăzută în art. 246 C. pen., în temeiul art. 228 alin. (6) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Plângerea formulată de petiţionar împotriva măsurii dispuse de procuror, în conformitate cu dispoziţiile art. 275-278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 1045/II/2/2007 din 21 noiembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.
Petiţionarul D.S. s-a adresat cu plângere la instanţa de judecată, în condiţiile art. 2781 C. proc. pen.
Prin sentinţa nr. 1 din 8 februarie 2008, Curtea de Apel Iași, Secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionar împotriva rezoluţiei nr. 302/P/2007 din 16 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.
Recursul declarat de petiţionar împotriva acestei sentinţe a fost respins de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, ca nefondat, prin decizia împotriva căreia petiţionarul a formulat prezenta contestaţie în anulare.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorul D.S. a susţinut că instanţa de fond și instanţa de recurs nu s-au pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal potrivit art. 10 alin. (1) lit. f) - i1) C. proc. pen., precum și că instanţa de recurs nu a respectat dispoziţiile art. 38514 alin. (11) C. proc. pen., privind obligarea instanţei de recurs de a-l audia pe inculpat.
În prezenta contestaţie în anulare s-a fixat termen la 4 iunie 2008, fără citarea contestatorului, potrivit dispoziţiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen., pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate în principiu.
Verificând actele dosarului, se constată că, deși motivele de contestaţie invocate de petiţionar sunt prevăzute în dispoziţiile art. 386 lit. c) și e) C. proc. pen., nu sunt incidente în cauza de faţă, întrucât dispoziţiile art. 38514 alin. (11) C. proc. pen. sunt aplicabile numai inculpatului care nu a fost ascultat la instanţa de fond și apel, precum și atunci când aceste instanţe nu au pronunţat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare. Textul a fost introdus prin Legea nr. 356/2006, ca o garanţie a respectării dreptului la apărare al inculpatului.
Cum în cauza de faţă niciuna dintre părţi nu are calitatea de inculpat, instanţa de recurs nu avea obligaţia să facă aplicarea textului menţionat.
Totodată, încetarea procesului penal se putea dispune numai dacă instanţa de judecată ar fi fost sesizată cu acţiunea penală pornită împotriva unui inculpat, ceea ce în cazul de faţă nu s-a întâmplat, obiectul cauzei constituindu-l plângerea petiţionarului împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale. Mai mult, acest caz de contestaţie în anulare poate fi invocat numai de inculpatul faţă de care instanţa nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, cu privire la care existau probe în dosar, nu și de partea vătămată.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a apreciat că în cauza de faţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 386 lit. c) și e) C. proc. pen. și, în consecinţă, potrivit art. 391 C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare.