Annulment complaint inadmissible where non-summons of parent assisting minor with restricted legal capacity does not constitute procedural defect under Article 386(a) Code of Criminal Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the annulment complaint as unfounded, thereby upholding the final criminal judgment that convicted the defendant. The dispute centered on whether the failure of the appellate court to summons the mother of a minor victim constituted a procedural error under Article 386(a) of the Code of Criminal Procedure, which allows for annulment when the procedure for summoning a party is not fulfilled in accordance with the law. The Court ruled that the complainant lacked standing and the procedural defect did not exist because, having turned fourteen during the proceedings, the minor victim possessed restricted legal capacity and was therefore legally assisted rather than represented by her mother; consequently, the mother was not considered a "party" whose non-summons could trigger annulment, and the court confirmed that the minor victim herself had been legally summoned and signed the citation for the hearing.
Legislator headnote
AI generatedart. 386 lit. a) C. proc. pen, art. 387 alin. (1) C. proc. pen, art. 386 C. proc. pen; Annulment complaint inadmissible where non-summons of parent assisting minor with restricted legal capacity does not constitute procedural defect under Article 386(a) Code of Criminal Procedure: Potrivit art. 386 lit. a) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare, când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii. Mama minorului care are calitatea de parte vătămate și care a împlinit vârsta de 14 ani, dobândind capacitatea de exercițiu restrânsă, nu îl reprezintă pe minor, ci îl asistă în procesul penal și, prin urmare, neîndeplinirea de către instanța de recurs a procedurii de citare a acestui părinte - care nu este reprezentantul legal al unei părți lipsite de capacitate de exercițiu - nu constituie cazul de contestație în anulare prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Contestație în anulare. Cazul prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen.
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Contestația în anulare
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- contestație în anulare
- cazul prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen.
C. proc. pen., art. 386 lit. a)
Potrivit art. 386 lit. a) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare, când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii. Mama minorului care are calitatea de parte vătămate și care a împlinit vârsta de 14 ani, dobândind capacitatea de exercițiu restrânsă, nu îl reprezintă pe minor, ci îl asistă în procesul penal și, prin urmare, neîndeplinirea de către instanța de recurs a procedurii de citare a acestui părinte - care nu este reprezentantul legal al unei părți lipsite de capacitate de exercițiu - nu constituie cazul de contestație în anulare prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 1045 din 21 martie 2008
Prin decizia nr. 4289 din 18 septembrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva deciziei penale nr. 132 din 19 iunie 2007 a Curții de Apel Bacău privind pe inculpatul A.N., a casat decizia atacată și a respins apelul declarat de inculpatul A.N. împotriva sentinței penale nr. 23 din 7 februarie 2007 a Tribunalului Neamț, hotărâre pe care a menținut-o, luând act de retragerea recursului declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii, A.L., în nume propriu și pentru partea vătămată minoră A.O., a formulat prezenta contestație în anulare, invocând cazul prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen. (când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii), precizând, între altele, că nu a fost citată în calitate de reprezentantă legală a minorei.
Examinând motivele contestației în anulare astfel formulată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 387 alin. (1) C. proc. pen., contestația în anulare poate fi făcută de oricare dintre părți, iar contestația pentru motivele prevăzute în art. 386 lit. c) și d), și de procuror.
Codul de procedură penală, în Partea generală, Titlul I, Capitolul II, Secțiunea III menționează care sunt părțile în procesul penal, respectiv: inculpatul (art. 23), partea vătămată (art. 24 alin. 1), partea civilă (art. 24 alin. 2) și partea responsabilă civilmente (art. 24 alin. 3).
Mama părții vătămate minore - care a împlinit vârsta de 14 ani, dată Ia care aceasta dobândește capacitatea de exercițiu restrânsă - nu are calitatea de parte în sensul prevăzut de textul menționat, întrucât nu o „reprezintă” pe fiica minoră, ci o asistă în procesul penal, precum și cu prilejul altor manifestări de voință ale minorei, prevăzute de lege.
De aceea, necitarea acestui părinte, care nu este reprezentantul legal al unei părți din proces lipsită de capacitate de exercițiu, nu constituie un caz de contestație în anulare, dispozițiile art. 386 C. proc. pen. neavând incidență în cauză.
Or, Ia 18 septembrie 2007, dată la care s-a soluționat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, partea vătămată A.O. avea vârsta de 14 ani și 8 luni și, prin urmare, avea capacitate de exercițiu restrânsă, nemaiputând să fie reprezentată de mama sa, ci numai asistată.
Pentru a fi incident cazul de contestație invocat era necesar ca lipsa de procedură, respectiv nelegala citare, să se refere la partea vătămată minoră.
Din examinarea dovezii de citare aflată Ia dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă că partea vătămată minoră a fost legal încunoștințată, ea semnând, personal, de primirea citației emisă pentru termenul din 18 septembrie 2007, dată la care s-a soluționat cauza în recurs.
Prin urmare, procedura de citare cu partea vătămată a fost îndeplinită conform legii și, în consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondată, contestația în anulare.