Jurisdiction over crimes by lawyers despite professional suspension: suspension does not terminate the status required for appellate jurisdiction.

Competenţă după calitatea persoanei. Avocat. Suspendarea calităţii de avocat

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competenţa. Competenţa după materie și după calitatea persoanei

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- competenţă după calitatea persoanei

- avocat

- suspendarea calităţii de avocat

C. proc. pen., art. 281

Legea nr. 51/1995, art. 27

În conformitate cu art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., curtea de apel judecă în primă instanţă infracţiunile săvârșite de avocaţi.

Competenţa curţii de apel, prevăzută în art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., privește persoanele care au calitatea de avocat, indiferent dacă la data săvârșirii infracţiunii această calitate era suspendată în temeiul art. 27 din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întrucât suspendarea calităţii de avocat nu echivalează cu încetarea acestei calităţi, reglementată în art. 26 din legea menţionată.

I.C.C.J., secţia penală, încheierea nr. 397 din 3 martie 2009

Prin sentinţa penală nr. 198 din 12 mai 2008, Tribunalul Dolj, în baza art. 35 alin. (1) și art. 42 C. proc. pen., art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., modificate prin Legea nr. 79/2007, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii P.G. și V.D. în favoarea Curţii de Apel Craiova.

S-a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 489 din 4 octombrie 2006, Tribunalul Dolj a condamnat-o pe inculpata P.G. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea complicităţii la infracţiunea de înșelăciune prevăzută în art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și a infracţiunii de fals intelectual prevăzută în art. 289 C. pen., iar pe inculpatul V.D., la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea complicităţii la infracţiunea de înșelăciune prevăzută în art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută în art. 290 C. pen.

Prin decizia penală nr. 202 din 2 noiembrie 2007, admiţând apelurile declarate de procuror și de inculpaţi, Curtea de Apel Craiova a desfiinţat sentinţa și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.

În rejudecare, tribunalul a constatat că din 12 decembrie 1998 inculpatul V.D. este avocat definitiv în Baroul Sibiu, funcţionând în această activitate și în prezent.

În perioada 16 septembrie 2002 - 1 noiembrie 2005, la cererea sa, inculpatul a fost suspendat din activitatea de avocat, suspendare care însă nu echivalează cu pierderea sau încetarea calităţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin dispoziţiile Legii nr. 79/2007, și art. 40 C. proc. pen., întrucât în perioada ianuarie - martie 2004, când se reţine săvârșirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, inculpatul V.D. era avocat al Baroului Sibiu, s-a considerat că soluţionarea cauzei este de competenţa Curţii de Apel Craiova. La rândul său, prin sentinţa penală nr. 215 din 18 noiembrie 2008, Curtea de Apel Craiova și-a declinat competenţa de soluţionare a acestei cauze în favoarea Tribunalului Dolj, având în vedere împrejurarea că, fiind suspendat din activitatea de avocat, inculpatul V.D. era în imposibilitate să-și exercite atribuţiile stabilite de lege și statut, calitatea sa de avocat fiind lipsită de conţinut; în această situaţie, s-a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 79/2007, referitoare la judecarea infracţiunilor comise de avocaţi, rezolvarea cauzei revenind tribunalului.

În acest fel s-a creat un conflict negativ de competenţă a cărui dezlegare revine, potrivit dispoziţiilor art. 43 C. proc. pen., Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, modificată, în perioada infracţională supusă judecăţii, inculpatul V.D. era suspendat, la cerere, din calitatea de avocat.

Suspendarea acestei calităţi presupune, în mod logic, lipsa exerciţiului profesiei, dar nu și pierderea calităţii în sine, ci numai imposibilitatea exercitării ei.

Calitatea de avocat a inculpatului nu încetase, această instituţie operând numai în cazurile prevăzute expres în art. 26 din lege, respectiv prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei, prin deces, prin excluderea din profesie ca sancţiune disciplinară și în urma unei condamnări definitive pentru o faptă prevăzută de legea penală care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

Ca dovadă, printr-o simplă cerere, avocatul V.D. a fost reînscris pe Tabloul avocaţilor definitivi ai Baroului Sibiu, tot astfel cum în urma cererii sale fusese suspendat din profesie, similitudinea situaţiilor subliniind, o dată în plus, păstrarea calităţii de avocat - ca profesie, dar neexercitabilă - pe perioada limitată temporar a suspendării.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., infracţiunile săvârșite de avocaţi fiind judecate, în primă instanţă, de curtea de apel.

Așa fiind, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii V.D. și P.G. în favoarea Curţii de Apel Craiova.