Incompatibility of judge in appeal after prior appellate dismissal of first-instance judgment for relative nullity without substantive ruling on merits

Incompatibilitate. Judecător ce a făcut parte din completul de judecată care a dispus, în apel, desfiinţarea sentinţei cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă pentru motive de nulitate relativă

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competenţa. Incompatibilitatea și recuzarea

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- incompatibilitate

- judecător ce a făcut parte din completul de judecată care a dispus, în apel, desfiinţarea sentinţei cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă pentru motive de nulitate relativă

C. proc. pen., art. 47 alin. (1)

Judecătorul care participă la judecarea cauzei în apel nu se află în cazul de incompatibilitate prevăzut în art. 47 alin. (1) C. proc. pen., dacă anterior, în aceeași cauză, a făcut parte din completul de judecată care a dispus, în apel, desfiinţarea sentinţei cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă pentru motive de nulitate relativă - cum este necitarea și neintroducerea în cauză a autorităţii tutelare sau nerezolvarea din oficiu a acţiunii civile cu privire la partea civilă minoră - deoarece, în acest caz, judecătorul nu s-a pronunţat în fond asupra acţiunii penale și civile, în sensul art. 345 și art. 346 C. proc. pen.

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 2680 din 22 iulie 2009

1. Tribunalul Dolj, Secţia penală, prin sentinţa nr. 79 din 23 februarie 2009 - în rejudecare în fond după desfiinţarea cu trimitere în apel a hotărârii pronunţate în primul ciclu procesual pentru motive de nulitate privind necitarea și neintroducerea în cauză a autorităţii tutelare și neexercitarea din oficiu a acţiunii civile cu privire la fiica minoră a victimei - făcând aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 345 alin. (2) și art. 346 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul V.I. pentru săvârșirea infracţiunii de omor calificat prevăzută în art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. („asupra soţului”) la pedeapsa principală de 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 3 ani (pedeapsa complementară).

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a fost interzisă inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

Pe latură civilă a fost obligat inculpatul la suma de 5.000 lei daune morale, către partea civilă V.Ș., fiica minoră din căsătoria victimei cu inculpatul, aflată în îngrijirea sorei inculpatului.

Instanţa a reţinut în fapt că, în seara zilei de 24 noiembrie 2007, între inculpat și soţia acestuia, victima I.M., s-a iscat cearta generată de consumul din obișnuinţă de băuturi alcoolice al victimei, pe fondul căruia își neglija obligaţiile gospodărești; cearta amintită a degenerat în agresiune fizică din partea inculpatului, care și-a lovit repetat, cu intensitate soţia, la început cu frâul de la cal, apoi cu un corp contondent, o bucată de lanţ din zale metalice cu lungimea de 0,90 m, în zona corpului și a capului.

După aplicarea corecţiei fizice amintite cei doi soţi au mers la culcare în camera comună, iar după un timp inculpatul a constatat că starea soţiei sale se înrăutăţește, iar la un moment dat aceasta a rămas inertă; a fost apelat prin vecinul acestuia, martorul N.E., serviciul de urgenţă 112, iar la sosirea ambulanţei personalul medical a constatat decesul victimei.

Cauza morţii violente a victimei - potrivit concluziilor actelor medico-legale - a reprezentat-o șocul traumatic hemoragic, consecinţa unui politraumatism cu echimoze multiple, pe mari dimensiuni, excoriaţii și infiltrat epicranian. Leziunile de violenţă constatate au fost produse prin loviri repetate cu un corp dur, iar între traumatism și deces exista legătură directă de cauzalitate.

Inculpatul a recunoscut și regretat violenţele exercitate asupra soţiei, susţinând în apărare că nu a prevăzut și acceptat moartea victimei, că a urmărit doar să-i aplice o corecţie fizică determinată de comportamentul vicios al acesteia (consumul repetat în exces de băuturi alcoolice), în care sens a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea mai ușoară praeterintenţionată de loviri cauzatoare de moarte prevăzută în art. 183 C. pen.

Cererea a fost respinsă, ca neîntemeiată, reţinându-se că intenţia indirectă în săvârșirea acţiunii de omucidere cu privire la moartea victimei rezultă ex re.

2. Apelul declarat în cauză, între alţii, de inculpat, criticând sentinţa pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul schimbării încadrării juridice a faptei în infracţiunea praeterintenţionată prevăzută în art. 183 C. pen. și al reducerii pedepsei apreciată a fi prea aspră în raport cu criteriile de individualizare din art. 72 C. pen., a fost respins ca nefondat - în conformitate cu dispoziţiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. - prin decizia nr. 105 din 14 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, Secţia penală și pentru cauze cu minori, menţinându-se sentinţa atacată.

3. Împotriva deciziei a declarat în termen recurs inculpatul, reiterând criticile de nelegalitate și netemeinicie din apel, circumscrise cazurilor de casare prevăzute în art. 3859 alin. (1) pct. 17 și 14 C. proc. pen. Suplimentar, s-a invocat și cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., cu motivarea că magistratul-judecător V.T. a participat la soluţionarea cauzei în apel în ambele cicluri procesuale, aflându-se în situaţia de incompatibilitate prevăzută în art. 47 alin. (1) C. proc. pen.

Critica ultimă de nelegalitate nu poate fi acceptată, întrucât judecătorul care participă la judecarea cauzei în apel nu se află în cazul prevăzut în art. 47 alin. (1) C. proc. pen., dacă anterior, în aceeași cauză, a făcut parte din completul de judecată care a dispus desfiinţarea sentinţei cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă pentru motive de nulitate relativă - cum este situaţia în speţă privind necitarea și neintroducerea în cauză a autorităţii tutelare și respectiv nerezolvarea din oficiu a acţiunii civile cu privire la partea civilă minoră, fiica din căsătorie a victimei și inculpatului - deoarece, în acest caz, judecătorul nu s-a pronunţat în fond asupra acţiunii penale și civile, în sensul art. 345 și art. 346 C. proc. pen.

Pentru argumentele probatorii, justificative arătate în sentinţă - preluate ulterior în motivarea deciziei atacate și de instanţa de apel - intenţia indirectă din partea inculpatului cu privire la moartea victimei rezultă din materialitatea faptei ilicite comisă de acesta [lovituri repetate, cu intensitate sporită, cu corpuri contondente, apte de a suprima viaţa victimei (lanţ cu zale metalice de 0,90 m), în zone vitale (corp, cap); cauza morţii violente a victimei - potrivit concluziilor actelor medico-legale - a reprezentat-o șocul traumatic hemoragic, consecinţa unui politraumatism cu echimoze multiple pe mari dimensiuni, excoriaţii și infiltrat epicranian, leziunile de violenţă fiind produse prin loviri repetate și aflându-se în legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei]; ca atare, este neîntemeiată și cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracţiunea praeterintenţionată prevăzută în art. 183 C. pen., corespunzător cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.

Pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată inculpatului reprezintă minimul legal special prevăzut de lege pentru infracţiunea comisă de acesta, în raport cu care reţinerea de circumstanţe atenuante reale și personale care să impună coborârea pedepsei sub cuantumul arătat nu se justifică, astfel că va fi respinsă ca neîntemeiată și critica circumscrisă cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

În consecinţă, nefiind invocate sau relevate pentru reformarea deciziei atacate și alte cazuri de casare din oficiu dintre cele prevăzute în art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul inculpatului a fost respins, ca nefondat, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.