Inadmissibility of recourse against appellate court decision on reconstitution of lost criminal case file under Art. 512(4) CPP

Reconstituirea dosarului sau a înscrisului dispărut. Hotărâre prin care instanţa de apel constată reconstituirea. Recurs

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Proceduri speciale. Procedura în caz de dispariţie a înscrisurilor judiciare

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- reconstituirea dosarului sau a înscrisului dispărut

- hotărâre prin care instanţa de apel constată reconstituirea

- recurs

C. proc. pen., art. 512

În conformitate cu prevederile art. 512 alin. (4) C. proc. pen., hotărârea prin care instanţa constată reconstituirea dosarului sau a înscrisului dispărut este supusă apelului, iar hotărârea pronunţată de instanţa de apel este supusă recursului.

Din interpretarea prevederilor art. 512 alin. (4) C. proc. pen. rezultă că în cazul în care reconstituirea dosarului sau a înscrisului dispărut se constată de către o instanţă de apel, hotărârea este supusă numai recursului.

I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 357 din 3 februarie 2009

Prin decizia nr. 559/R din 30 octombrie 2008, Curtea de Apel Oradea, Secţia penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii L.I., B.L. și B.C. împotriva deciziei penale nr. 199/A din 7 iulie 2008 a Tribunalului Bihor.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Oradea a reţinut că, prin decizia penală nr. 199/A din 7 iulie 2008, Tribunalul Bihor, în baza art. 512 C. proc. pen., a constatat reconstituit dosarul de urmărire penală nr. 3701/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea privind pe inculpaţii: L.I., B.L. și B.C., trimiși în judecată pentru comiterea câte unei infracţiuni de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 - 209 alin. (1) lit. a) și i) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și I.F., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de complicitate la furt calificat prevăzută în art. 26 raportat la art. 208 - 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Bihor a constatat următoarele:

Prin procesul-verbal încheiat la 22 martie 2006, președintele Tribunalului Bihor a constatat, potrivit art. 508 C. proc. pen., dispariţia dosarului de urmărire penală nr. 3701/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea - 2 volume, ce s-a aflat atașat la dosarul nr. 696/2003 al Judecătoriei Oradea, dosar nr. 3363/2004 al Tribunalului Bihor. Totodată, în același proces-verbal s-au arătat măsurile care au fost întreprinse pentru găsirea dosarului în cauză.

Ca urmare a faptului că, cu toate diligenţele depuse, acest dosar nu a fost găsit, prin încheierea dată în ședinţa publică din 26 aprilie 2006, s-a dispus reconstituirea dosarului de urmărire penală nr. 3701/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

În consecinţă, s-a fixat termen de judecată și s-a dispus citarea tuturor părţilor în cauză. Totodată, s-a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea să se comunice în copie toate actele pe care le deţine la dosarul de casă, înregistrat sub nr. 3701/P/2002.

În acest sens, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a trimis Tribunalului Bihor copia tuturor actelor existente în coperta de casă a dosarului nr. 3701/P/2002.

Potrivit art. 512 C. proc. pen., „când nu există o copie oficială de pe înscrisul dispărut, se procedează la reconstituirea acestuia. Reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea înscrisurilor pe care le conţinea.”

Tribunalul, văzând că în cauză este vorba despre dispariţia unui dosar de urmărire penală, a apreciat că, în afara copiilor înscrisurilor de mai sus, comunicate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, este inadmisibilă readministrarea altor probe, pentru următorul considerent:

Așa cum rezultă din rechizitoriul aflat la dosar, în faza de urmărire penală s-a administrat o probaţiune deosebit de vastă, incluzând audierea inculpaţilor, efectuarea unor confruntări între aceștia, audierea unui număr de 16 părţi vătămate și cel puţin a unui număr de 52 martori.

Este inadmisibil a se proceda la readministrarea acestor probe în faza de cercetare judecătorească, de instanţa de apel, întrucât ele sunt date prin dispoziţiile Codului de procedură penală în competenţa exclusivă a organului de urmărire penală, sunt specifice unei faze a procesului penal care a fost finalizată prin emiterea rechizitoriului și nu mai este posibilă reconstituirea lor prin reaudierea părţilor și martorilor.

Mai mult, administrarea de probe ca activitate procesuală dată de lege în competenţa instanţei a fost efectuată de către instanţa de fond, al cărei dosar se află atașat în întregime prezentului apel și care conţine declaraţiile tuturor părţilor și martorilor, administrate în dovedirea acuzării și apărării, care au fost considerate necesare și utile soluţionării cauzei.

În ceea ce privește componenţa completului de judecată, tribunalul a procedat la reconstituirea dosarului de urmărire penală în complet format din 2 judecători, respectându-se astfel prevederile art. 512 alin. (4) C. proc. pen., care stabilește în mod explicit faptul că „hotărârea de reconstituire este supusă apelului, iar hotărârea pronunţată de instanţa de apel este supusă recursului.” Din acest text de lege rezultă cu claritate că în cazul dispariţiei unui dosar în faza de apel reconstituirea se face de instanţa de apel care judecă în complet de 2 judecători și care pronunţă o decizie, potrivit legii.

Văzând această stare de fapt, iar în drept, dispoziţiile art. 512 C. proc. pen., a constatat reconstituit dosarul de urmărire penală nr. 3701/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

Împotriva deciziei penale nr. 199/A din 7 iulie 2008 a Tribunalului Bihor au formulat apeluri (recalificate ca recursuri de către instanţă), inculpaţii L.l., B.L., B.C. și I.F.

Examinând hotărârea recurată din oficiu și prin prisma motivelor invocate, dar în limitele permise de lege, Curtea de Apel Oradea a reţinut că aceasta este legală și temeinică, recursurile formulate fiind nefondate.

Împotriva deciziei nr. 559/R din 30 octombrie 2008 a Curţii de Apel Oradea, Secţia penală și pentru cauze cu minori, au formulat recursuri L.I., B.L. și B.C.

Recursurile formulate sunt inadmisibile.

Potrivit art. 510 C. proc. pen., reconstituirea unui dosar se efectuează de instanţa de judecată înaintea căreia cauza se găsește pendinte.

Conform art. 512 C. proc. pen., reconstituirea dosarului dispărut se face prin reconstituirea înscrisurilor pe care le conţine, reconstituire care se dispune cu citarea părţilor.

Din interpretarea alin. (4) al art. 512 C. proc. pen. rezultă că în cazul în care reconstituirea dosarului dispărut se constată de către o instanţă de apel (instanţă competentă conform art. 510 C. proc. pen.) hotărârea este supusă recursului.

În cauză se reţine că Tribunalul Bihor, instanţă de apel - învestită cu soluţionarea apelurilor declarate în cauza respectivă -, a constatat dispariţia dosarului de urmărire penală nr. 3701/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, care era atașat la dosarul nr. 696/2003 al Judecătoriei Oradea.

Tribunalul Bihor, ca instanţă pe rolul căruia se afla cauza pendinte, în temeiul art. 510 C. proc. pen., a procedat la reconstituirea dosarului de urmărire penală, prin înlocuirea sau reconstituirea înscrisurilor.

Pe cale de consecinţă, hotărârea prin care s-a constatat reconstituirea dosarului dispărut era supusă recursului, recurs care a fost soluţionat prin decizia penală nr. 559/R din 30 octombrie 2008 de către Curtea de Apel Oradea, hotărâre care este definitivă, după cum rezultă din interpretarea dispoziţiilor art. 512 alin. (4) C. proc. pen.

Astfel, recursurile formulate de către inculpaţii L.I., B.L. și B.C. împotriva deciziei Curţii de Apel Oradea, instanţă de recurs, sunt inadmisibile, fiind declarate împotriva unor hotărâri definitive, motiv pentru care, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., au fost respinse ca atare.