Validity of deputy prosecutor’s resolution in challenging non-remittal decisions; requirements for judicial review under Art. 2781 C. proc. pen.
Legislator summary
AI generatedÎnalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) dismissed the prosecutor's appeal, quashed the lower court's decision, and remanded the case to the Bucharest Court of Appeal, allowing the prosecutor to prevail in the procedural challenge. The dispute concerned the validity of a court order sending a case back to the prosecutor's office for resolution under Article 278 of the Code of Criminal Procedure after a first-instance court had determined that a deputy prosecutor general’s resolution was illegal because the statute explicitly requires the head of the prosecutor's office to handle such complaints, prohibiting delegation. The ICCJ held that Article 278 must be interpreted to allow the acting head of the prosecutor's office to resolve the complaint when the incumbent is unavailable for objective reasons, and further ruled that under Article 2781, a complaint to the judge does not require a prior valid resolution by the superior prosecutor; rather, the mere expiration of the statutory deadline for the superior prosecutor to act allows the interested party to directly petition the court, meaning the initial court should have adjudicated the merits rather than referring the case back to the prosecutor.
Legislator headnote
AI generatedart. 278 C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 2781 alin. (2) C. proc. pen, art. 246 C. pen, art. 192 C. pen, art. 249 alin. (1) C. pen; Validity of deputy prosecutor’s resolution in challenging non-remittal decisions; requirements for judicial review under Art. 2781 C. proc. pen: The dispute concerned the validity of a court order sending a case back to the prosecutor's office for resolution under Article 278 of the Code of Criminal Procedure after a first-instance court had determined that a deputy prosecutor general’s resolution was illegal because the statute explicitly requires the head of the prosecutor's office to handle such complaints, prohibiting delegation. The ICCJ held that Article 278 must be interpreted to allow the acting head of the prosecutor's office to resolve the complaint when the incumbent is unavailable for objective reasons, and further ruled that under Article 2781, a complaint to the judge does not require a prior valid resolution by the superior prosecutor; rather, the mere expiration of the statutory deadline for the superior prosecutor to act allows the interested party to directly petition the court, meaning the initial court should have adjudicated the merits rather than referring the case back to the prosecutor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe legal basis explicitly cited in the final decision for admitting the prosecutor's appeal, quashing the lower court's sentence, and remanding the case.
Full text
Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Soluţii
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală. Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată
C. proc. pen., art. 278, art. 2781
În cazul în care plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 278 C. proc. pen. a fost soluţionată de procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe baza delegării dreptului de semnătură, în lipsa procurorului general din motive obiective, hotărârea prin care instanţa - sesizată cu plângere împotriva rezoluţiei sau a ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată conform art. 2781 C. proc. pen. - dispune trimiterea cauzei la parchet în vederea soluţionării plângerii formulate în temeiul dispoziţiilor art. 278 C. proc. pen. de către procurorul general al pachetului de pe lângă curtea de apel este nelegală, întrucât lipsa procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel din motive obiective nu poate împiedica exercitarea drepturilor prevăzute în art. 278 C. proc. pen. De asemenea, pentru a putea fi formulată o plângere în baza dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., nu este necesară existenţa unei soluţii date de prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau procurorul șef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, ci numai existenţa unei plângeri formulate conform art. 278 C. proc. pen., așa cum rezultă din dispoziţiile art. 2781 alin. (2) C. proc. pen.
I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 178 din 20 ianuarie 2010
I. Prin sentinţa nr. 230 din 24 septembrie 2009 a Curţii de Apel București, Secţia a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 278 C. proc. pen., s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în vederea soluţionării plângerii împotriva ordonanţei nr. 1125/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
S-a reţinut că la data de 20 noiembrie 2008 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele plângerea numiţilor M.F. și M.M., soţ și soţie, împotriva numitului D.D., ofiţer de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Teleorman, sub aspectul săvârșirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art. 246 C. pen. și împotriva numitului P.N. sub aspectul săvârșirii infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută în art. 192 C. pen.
Deoarece s-a constatat că numitul D.D. are calitatea de ofiţer de poliţie în cadrul structurii poliţiei judiciare, prin ordonanţa nr. 1696/P/2008 din 18 iunie 2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele și-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, la data de 24 februarie 2005, numitul M.F. a sesizat organele de poliţie cu privire la faptul că de la Agenţia Poștală B., care funcţionează într-una din camerele locuinţei sale și unde soţia sa, M.M., lucrează ca agent poștal, s-au furat: suma de 30.000.000 ROL, cutia de valori și bijuterii de aur.
Plângerea a format obiectul dosarului penal nr. 229/P/2005 al Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, de cercetări ocupându-se, printre alţii, și subcomisarul D.D.
În cauză s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de M.M. pentru săvârșirea infracţiunii prevăzute în art. 249 alin. (1) C. pen., deoarece, în calitate de agent poștal, nu a asigurat un lacăt la lada metalică de valori din Agenţia Poștală B. și faţă de P.N. pentru săvârșirea infracţiunii prevăzută în art. 208 alin. (1) C. pen., deoarece în data de 21 februarie 2005 a sustras suma de 30.000.000 ROL, bani care reprezentau pensiile cetăţenilor din comună.
Prin ordonanţa nr. 229/P/2005 din 24 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, constând în amendă în cuantum de 800 lei pentru P.N. și 600 lei pentru M.M.
Prin aceeași ordonanţă s-a dispus trimiterea cauzei la Postul de Poliţie B. în vederea continuării cercetărilor pentru identificarea și descoperirea autorului furtului din data de 24 februarie 2005.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că autorul furtului este tot numitul P.N. care la data de 24 februarie 2005, prin efracţie, a pătruns în Agenţia Poștală B. care funcţionează în una din camerele locuinţei părţii vătămate M.F., de unde a sustras cutia de valori și două cartele telefonice, iar din dormitorul locuinţei a mai sustras suma de 200 lei, cauzând un prejudiciu total de 1.100 lei.
Prin ordonanţa nr. 521/P/2007 din 24 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului P.N. pentru săvârșirea infracţiunii prevăzute în art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen. și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 800 lei.
Prin ordonanţa nr. 1125/P/2009 din 29 iulie 2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de D.D. pentru săvârșirea infracţiunii prevăzută în art. 246 C. pen., precum și disjungerea, formarea unui nou dosar și declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, în vederea efectuării de cercetări faţă de P.N. pentru săvârșirea a două infracţiuni de violare de domiciliu, prevăzute în art. 192 C. pen.
Împotriva soluţiei a formulat plângere, la 11 august 2009, petentul M.F., care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 1281/II-2/2009 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
La data de 2 septembrie 2009 petentul s-a adresat Curţii de Apel București, potrivit art. 2781 C. proc. pen.
Plângerea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel București, Secţia a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu exigenţele art. 278 - 2781 C. proc. pen., curtea de apel a constatat că în speţă plângerea a fost soluţionată de către o altă persoană decât cea nominalizată în art. 278 C. proc. pen., ceea ce echivalează cu nesoluţionarea acesteia, fapt ce o împiedică să se pronunţe pe fond, întrucât ar încălca dreptul petiţionarului la utilizarea unui grad de jurisdicţie.
Textul art. 278 C. proc. pen. nu prevede posibilitatea ca prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general ori procurorul șef de secţie să fie substituit în aceste atribuţii de un adjunct ori un alt înlocuitor, nefiind acceptată delegarea de atribuţii (iar prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor emis de Ministerul Justiţiei - M. Of. nr. 154 din 5 martie 2007 - și aprobat prin Ordinul nr. 529/C din 21 februarie 2007 nu se poate deroga de la dispoziţiile imperative procesual penale).
Pe cale de consecinţă, soluţionarea de către o altă persoană decât cea nominalizată în textul de lege a plângerii întemeiate pe prevederile art. 278 C. proc. pen. echivalează cu nesoluţionarea acesteia, fapt ce împiedică instanţa să se pronunţe pe fond, deoarece ar încălca dreptul petiţionarului la utilizarea unui grad de jurisdicţie.
Având în vedere cele expuse, în baza art. 278 C. proc. pen., curtea de apel a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în vederea soluţionării plângerii împotriva ordonanţei nr. 1125/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
II. Împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs procurorul, criticând ca netemeinică soluţia de trimitere a cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în vederea soluţionării plângerii împotriva ordonanţei nr. 1125/P/2009, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei pentru continuarea judecării plângerii petentului M.F. la aceeași instanţă.
Examinând actele și lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de critică devoluat prin recursul declarat de procuror, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie are în vedere că prin sentinţa atacată prima instanţă a interpretat dispoziţiile art. 278 alin. (1) C. proc. pen., în sensul că acest text de lege nu prevede posibilitatea ca prim-procurorul, procurorul general sau procurorul șef de secţie să fie substituit în situaţia soluţionării unei plângeri îndreptate împotriva unui act al procurorului.
Se reţine că dispoziţiile art. 278 alin. (1) C. proc. pen. trebuie interpretate în sensul că plângerea împotriva actelor procurorului se soluţionează de persoana care la acel moment îndeplinește atribuţiile de conducător al parchetului respectiv.
Dacă am accepta interpretarea dată de prima instanţă, s-ar ajunge la situaţii în care persoanele interesate nu pot uza de drepturile prevăzute în art. 278 C. proc. pen., întrucât prim-procurorul, procurorul general sau procurorul șef de secţie se află în concediu de odihnă, concediu medical, postul este vacant temporar ș.a.
În cazul de faţă, plângerea îndreptată împotriva soluţiei de netrimitere în judecată a fost soluţionată de procurorul general adjunct la data de 20 august 2009, dată la care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București se afla în concediu de odihnă, perioadă în care delegase dreptul de semnătură, conform notei de serviciu nr. 305 din 21 iulie 2009, ce a fost atașată în copie motivelor de recurs.
Mai mult, instanţa nu avea dreptul să trimită cauza la parchet, întrucât plângerea vizează o soluţie de netrimitere în judecată, iar dispoziţiile art. 278 se coroborează cu cele ale art. 2781 C. proc. pen.
Pentru a putea fi formulată o plângere la instanţă în baza art. 2781 C. proc. pen., nu este necesară existenţa unei soluţii date de prim-procuror, procuror general sau procuror șef de secţie, ci doar existenţa unei plângeri formulate conform art. 278 C. proc. pen.
Astfel, în situaţia în care procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut în art. 277 C. proc. pen., conform art. 2781 alin. (2) C. proc. pen., din acel moment curge termenul prevăzut în alin. (1) al acestui articol, în care persoana interesată poate formula plângere în faţa judecătorului.
În această situaţie, chiar dacă am accepta că plângerea nu a fost soluţionată în mod legal conform art. 278 C. proc. pen., acest aspect echivalează cu o lipsă a soluţiei, lucru reţinut și de instanţă în motivarea sentinţei penale, fapt care permite petentului să sesizeze instanţa în baza art. 2781 alin. (2) C. proc. pen., întrucât expirase termenul mai sus menţionat.
Așa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a admis recursul declarat de procuror împotriva sentinţei nr. 230 din 24 septembrie 2009 a Curţii de Apel București, Secţia II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a casat sentinţa recurată și a trimis cauza pentru continuarea judecăţii la aceeași instanţă, Curtea de Apel București.