Aggravated bribery by financial control officer: requirement of custodial execution over suspended sentence based on high social danger

Luare de mită. Funcţionar cu atribuţii de control. Elemente constitutive. Individualizarea pedepsei

Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul

Indice alfabetic: Drept penal

- luare de mită

C. pen., art. 254

Legea nr. 78/2000, art. 6, art. 7 alin. (1)

Faptele persoanei, care are calitatea de comisar al Gărzii Financiare, de a pretinde și primi o sumă de bani de la administratorul unei societăţi comerciale, precum și de a pretinde și primi foloase care nu i se cuvin de la administratorul unei alte societăţi comerciale, în scopul de a nu efectua controale la aceste societăţi, de a anunţa controalele și de a nu aplica sau de a aplica la limita minimă legală sancţiuni contravenţionale, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de luare de mită, în forma agravată referitoare la săvârșirea faptei de către un funcţionar cu atribuţii de control, prevăzute în art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, aflate în concurs real de infracţiuni. În acest caz, executarea pedepsei rezultante prin privare de libertate și înlăturarea dispoziţiilor privind suspendarea acesteia sub supraveghere este justificată, în raport cu gradul de pericol social ridicat al faptelor, relevat în special de folosirea funcţiei în scopuri ilicite.

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 148 din 19 ianuarie 2010

1. Tribunalul Brăila, Secţia penală, prin sentinţa nr. 131 din 20 mai 2008, a condamnat pe inculpatul D.V. pentru săvârșirea a două infracţiuni concurente de luare de mită în forma agravată prevăzută în art. 254 alin. (2) C. pen. („de un funcţionar cu atribuţii de control”) raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74, art. 76 C. pen., la pedepsele de câte un an și 6 luni închisoare, aplicându-i-se în final prin contopire, în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și stabilirea unui spor de 6 luni închisoare, pedeapsa rezultantă principală de 2 ani închisoare (a cărei executare a fost suspendată condiţionat pe un termen de încercare de 4 ani, în conformitate cu dispoziţiile art. 81 și urm. C. pen. și art. 359 C. proc. pen.).

Potrivit dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., a cărei executare a fost, de asemenea, suspendată în baza art. 71 alin. (5) C. pen.

În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen., a fost obligat inculpatul către stat, cu titlu de confiscarea specială, la suma totală de 6.500 lei, reprezentând bani ori alte foloase ce au făcut obiectul luării de mită.

Instanţa a fost sesizată prin rechizitoriul nr. 7/P/2007 din 28 mai 2007 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi, consecutiv căruia, potrivit art. 300 C. proc. pen., s-a și învestit cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului D.V. pentru săvârșirea a două infracţiuni de luare de mită prevăzute în art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 - urmare a denunţurilor formulate de martorii P.A. și T.C. - prin aceea că în calitatea sa de comisar în cadrul Gărzii Financiare - Secţia Brăila:

(i) în luna noiembrie 2005 a solicitat martorei - denunţătoare P.A. să-i achiziţioneze, în leasing, prin firmele sale, un autoturism S. - la care inculpatul a achitat avansul și ratele ulterioare - pretinzând însă în schimbul „protecţiei” acordate activităţilor comerciale desfășurate de denunţătoare (prin neefectuarea de controale, anunţarea controalelor altor colegi, neaplicarea/aplicarea la limita minimă legală de sancţiuni contravenţionale) restituirea TVA-ului aferent în sumă de 13.400 lei și încasând în luna ianuarie 2006, corespunzător avansului și primei rate achitate, suma de 3.000 lei și respectiv;

(ii) în perioada august - septembrie 2006 a pretins și beneficiat de la celălalt martor - denunţător T.C., în aceleași condiţii, de servicii gratuite în valoare de 3.500 lei, constând în montare tâmplărie PVC și geam termopan la locuinţa proprietate personală a inculpatului.

Hotărând soluţionarea în fond a cauzei penale prin condamnare în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., după efectuarea cercetării judecătorești în condiţiile art. 288 - 291, procedură penală în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea penală și alte probe noi în apărare - instanţa a examinat și apreciat materialul amintit, confirmând existenţa faptelor ilicite deduse judecăţii și vinovăţia penală a autorului acestora, în care sens a reţinut că inculpatul D.V. a îndeplinit funcţia de comisar în cadrul Gării Financiare - Secţia Brăila având ca atribuţii principale de serviciu, în conformitate cu O. U. G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 132/2004 (publicată în M. Of. nr. 372 din 28 aprilie 2004), exercitarea controlului operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect evaziunea și frauda fiscală (art. 1 alin. 3), în care scop încheia acte de control prin care constata contravenţiile săvârșite și aplica sancţiunile prevăzute de lege (art. 5 alin. 1).

În competenţa funcţionarului public amintit, apreciată din punct de vedere material, teritorial și personal - cu referire specială la prevederile privind efectuarea în mod permanent de controale operative și inopinate pentru respectarea normelor de comerţ, prevenirea, depistarea și înlăturarea operaţiunilor ilicite - s-au aflat și societăţile având ca administrator și director general pe martora - denunţătoare P.A.: societatea comercială N., societatea comercială U. și societatea comercială S., dar și societatea având ca administrator pe celălalt martor - denunţător T.C.: societatea comercială B., având ca obiect de activitate montarea de tâmplărie PVC și geam termopan.

În legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu anterior arătate, sub promisiunea că va acorda „protecţie firmelor respective prin neefectuarea de controale, anunţarea controalelor altor colegi, neaplicarea/aplicarea la limita minimă legală de sancţiuni contravenţionale”, inculpatul D.V. a pretins necuvenit bani și alte foloase, de la reprezentanţii legali ai celor două societăţi comerciale, astfel:

a) în luna noiembrie 2005 a solicitat martorei denunţătoare P.A. să-i achiziţioneze în leasing prin firma sa, societatea comercială U., un autoturism S. - avansul și ratele fiind achitate de inculpat - pretinzând ca aceasta să-i restituie TVA aferent în sumă de 13.400 lei din care a și încasat în luna ianuarie 2006 suma de 3.000 lei, corespondentul TVA-ului deductibil pentru avans și prima rată achitată (contractul de leasing financiar a fost încheiat la 9 noiembrie 2005 între societatea comercială U. - reprezentată de martora denunţătoare P.A. - și societatea comercială P. prin dealer-ul autorizat societatea comercială I., valoarea totală a autoturismului fiind de 31.019,48 euro, iar TVA aferent de 3920,81 euro; avansul în sumă de 153.350.000 lei (rol) a fost achitat de inculpat prin firma contractantă care a întocmit ordinul de plată respectiv; ratele lunare au fost achitate în același condiţii, sumele de bani respective fiind remise denunţătoarei de către inculpat prin intermediul martorului A.C.; restituirea TVA deductibil în suma 3.000 lei în luna ianuarie 2006 s-a făcut de denunţătoare în prezenţa martorului T.C.; autoturismul achiziţionat în condiţiile amintite a intrat imediat în posesia inculpatului fără a se încheia vreo procură în acest sens, fiind folosit neîntrerupt de acesta până la 15 ianuarie 2007, când a fost indisponibilizate de poliţie).

b) în perioada august - septembrie 2006, în aceleași condiţii iniţial arătate, inculpatul a pretins și primit de la martorul denunţător T.C., ca administrator al societăţii comerciale B., servicii gratuite în valoare de 3.500 lei constând în montare tâmplărie PVC la locuinţa proprietate personală (lucrarea a fost executată în integralitate în perioada arătată de societatea denunţătorului cu angajaţii acesteia, martorii B.I., T.V. și E.M., iar inculpatul nu a prezentat deviz ori factură fiscală pentru lucrarea amintită; în perioada ianuarie 2005 și până la formularea denunţului, Garda Financiară Brăila nu a efectuat controale la societatea comercială B.).

La individualizarea sancţiunii penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 și urm. C. pen., instanţa a avut în vedere cu precădere datele ce au caracterizat persoana inculpatului - lipsa de antecedente penale, vârsta tânără a acestuia, buna pregătire profesională și situaţia sa familială - ce au fost reţinute și valorificate ca circumstanţe atenuante judiciare prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa coborârii pedepselor individuale sub minimul legal special de 3 ani închisoare până la un an și 6 luni închisoare și a suspendării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare.

2. Împotriva hotărârii amintite au declarat apeluri Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi pentru netemeinicie - pedepsele aplicate fiind greșit individualizate sub aspectul cuantumului acestora prin reţinerea nejustificată de circumstanţe atenuante judiciare, dar și a modalităţii de executare neprivativă de libertate în condiţiile art. 81 și urm. C. pen., considerată inadecvată pentru realizarea finalităţii preventive din art. 52 C. pen. - și inculpatul în cauză D.V. pentru netemeinicie și nelegalitate, cu motivarea că probele administrate au fost eronat interpretate, impunându-se schimbarea soluţiei actuale de condamnare cu aceea de achitare, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) raportat la art. 345 alin. (3) și art. 10 alin. (1) lit. a) și respectiv b) C. proc. pen.

Curtea de apel, verificând sentinţa atacată pe baza materialului probator aflat la dosar și a probelor noi în apel, în raport cu motivele de netemeinicie și nelegalitate invocate de procuror și inculpat, dar și din oficiu cu privire la toate celelalte aspecte de fapt și de drept deduse judecăţii - în conformitate cu dispoziţiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen. - a constatat că schimbarea soluţiei de condamnare în achitare - cerere formulată de inculpat - este nefondată, întrucât faptele sesizate există, au fost săvârșite cu vinovăţie și constituie infracţiuni, și anume acelea de luare de mită în formă agravată prevăzută în art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, impunându-se menţinerea sentinţei atacate cu privire la rezolvarea dată acţiunii penale în temeiul art. 345 alin. (2) C. proc. pen.

Individualizare pedepselor principale în raport cu dispoziţiile art. 72 și urm. C. pen. - faţă de criticile de netemeinicie invocate de procuror - a fost modificată în sensul majorării cuantumului acestora la 2 ani închisoare, prin menţinerea circumstanţelor atenuante judiciare, cu consecinţa modificării și a pedepsei principale rezultante, menţinându-se modalitatea de executare neprivativă de libertate, în condiţiile noi ale suspendării sub supraveghere potrivit art. 861 și urm. C. pen.

În consecinţă, prin decizia nr. 29/A din 19 martie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, Secţia penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi, desfiinţându-se în parte sentinţa atacată, iar în rejudecare au fost majorate de la un an și 6 luni închisoare la 2 ani închisoare pedepsele stabilite iniţial pentru săvârșirea infracţiunilor prevăzute în art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., aplicându-se alăturat acestora și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata de 2 ani, astfel încât în final, prin contopire potrivit art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 C. pen., s-a aplicat pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare - prin sporirea în acest sens a pedepsei de bază - și interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata de 2 ani (a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, în condiţiile art. 861, art. 863, art. 864 arătate în decizie, interval de timp în care aceeași măsură a fost dispusă și cu privire la pedeapsa accesorie prevăzută în art. 71, art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c C. pen., fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate).

Apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

3. Împotriva deciziei au declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curţii de Casaţie și Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi pentru netemeinicie, invocând cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. - în considerarea cererilor respinse în apel de înlăturare ca nejustificate a circumstanţelor atenuante judiciare, majorare a pedepselor principale aplicate peste limita minimă legală de 3 ani închisoare și executare a pedepsei principale rezultante, prin privare de libertate într-un loc de deţinere - și inculpatul D.V., cu solicitarea în principal pentru achitare în totalitate, în temeiul art. 345 alin. (3) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen.

A. Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, examinând în prealabil motivele de achitare invocate de inculpat, circumscrise cazurilor prevăzute în art. 3859 alin. (1) pct. 10 și 18 C. proc. pen. - pe baza materialului probator aflat în dosarul cauzei și a înscrisului nou depus în recurs - constată următoarele:

Prima faptă de luare de mită, reţinută în sarcina recurentului inculpat D.V. în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu de comisar financiar, comisă în luna noiembrie 2005, constând în pretinderea restituirii TVA deductibil în suma totală de 13.400 lei - aferent achiziţionării în leasing prin firma martorei denunţătoare P.A., societatea comercială U., pentru inculpatul amintit a unui autoturism S. - din care s-a și încasat în luna ianuarie 2006 suma de 3.000 lei, corespunzătoare TVA inclus în avans și prima rată, este dovedită în cauză, astfel cum s-a stabilit prin sentinţă și decizia atacată - contrar susţinerilor inculpatului - cu: (i) contractul de leasing financiar încheiat la 9 noiembrie 2005 de societatea comercială U. - reprezentată de martora denunţătoare, condiţii în care, imediat după achiziţionare, fără a se încheia vreo procură, autoturismul a intrat în posesia inculpatului; (ii) conduita anterioară necorespunzătoare a inculpatului constând în protecţia acordată firmelor martorei - denunţătoare, inclusiv prin încălcarea obligaţiei păstrării secretului de serviciu, atestată de declaraţiile martorei - denunţătoare în coroborare cu acelea ale martorilor P.C., adresa nr. 48031/2003 din 14 martie 2003 a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila, procesul-verbal de control din 30 mai 2005 al Secţiei Brăila a Gărzii Financiare și nota de redare a convorbirii ambientale din 10 aprilie 2003; (iii) declaraţiile repetate în acuzare, în confirmarea denunţului iniţial, făcute în cadrul și pe parcursul procesului penal și de martorul T.C., în raport cu care declaraţia ultimă din recurs, cu caracter extrajudiciar - nesusţinută prin cererea de audiere specială atât de titularul acesteia cât și de inculpatul în cauză - urmează a fi înlăturată ca nesinceră și făcută pro causa și (iv) contrar celor susţinute de inculpat, existenţa infracţiunii de luare de mită din luna noiembrie 2005 - și implicit netemeinicia motivului de achitare în baza art. 345 alin. (3) raportat la art. 10 alin. (1) lit.

a) C. proc. pen. - este probată în cauză și de împrejurarea că inculpatul avea competenţă materială, teritorială și personală în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) și art. 5 alin. (1) din O. U. G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 132/2004, în vigoare la momentul respectiv, să efectueze alături de controale operative tematice în calitate de comisar șef și controale inopinate privind respectarea normelor de comerţ, operarea, depistarea și înlăturarea operaţiunilor ilicite la firmele denunţătorilor, cu consecinţa aplicării de sancţiuni contravenţionale și alte măsuri administrative coercitive, în acest mod explicându-se și acceptarea de către denunţători a acţiunilor necuvenite de pretindere bani ori alte foloase, întreprinse de inculpat.

Lucrarea de montare ferestre termopan și tâmplărie PVC la locuinţa proprietate personală a fost comisă în același context al asigurării de către inculpat a protecţiei financiare a societăţii comerciale B. administrată de martorul - denunţător T.C., în schimbul dobândirii folosului material arătat în cuantum de 3.500 lei.

Conform situaţiei anexate adresei din 29 august 2007 emisă de Garda Financiară - Secţia Judeţeană Brăila, inculpatul a făcut parte din toate cele 6 echipe ce au efectuat controale la societatea comercială B. în perioada 2002 - 2005, lucrarea a fost efectuată în perioada august - septembrie 2005, potrivit declaraţiilor martorilor B.I., K.C. și E.M., iar ulterior nu a mai fost realizat niciun control la această societate; lipsa unei chitanţe ori facturi doveditoare a efectuării plăţii și conduita nesinceră a inculpatului la explicaţiile ulterioare solicitate de Comisarul general - că a efectuat lucrarea prin altă societate ori ar fi achitat un preţ mai mare de 40.000.000 lei (rol) - justifică înlăturarea de către procuror și instanţe a apărării acestuia făcută cu ajutorul martorilor F.C. și D.V., soţia sa, și în recurs chiar cu martorul denunţător T.C. prin declaraţia extrajudiciară privind caracterul legal al lucrării amintite și plata preţului acesteia și, implicit, constatarea în cursul judecăţii în fond și apel că această faptă are caracter ilicit, realizând elementele unei alte infracţiuni de luare de mită în varianta agravată, prevăzută în art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

În consecinţă, probele administrate pe parcursul procesului penal, necesare și suficiente pentru aflarea adevărului în cauză cu privire la faptele denunţate și încadrarea acestora ca infracţiuni de luare de mită, atestă netemeinicia motivelor de casare invocate de inculpat și impun respingerea ca nefondat a recursului său în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

B. Referitor la critica de netemeinicie circumscrisă art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. privind greșita individualizare a pedepselor sub aspectul cuantumului acestora stabilit sub minimul legal special de 3 ani închisoare, prin reţinerea nejustificată de circumstanţe atenuante judiciare prevăzute în art. 74 C. pen. și a modalităţii inadecvate neprivative de libertate în condiţiile art. 861 și urm. C. pen. în raport cu finalitatea preventivă a sancţiunii penale indicată de legiuitor prin art. 52 C. pen., invocat de procuror, se constată următoarele:

Relaţiile sociale protejate de lege prin incriminarea faptelor reţinute în sarcina inculpatului sunt cele referitoare la buna desfășurare a atribuţiilor de serviciu, activitate incompatibilă cu suspiciunea uzitării funcţiei în scopuri ilicite.

Ca atare, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie apreciază că, în considerarea pericolului concret ridicat al faptelor de corupţie, în speţă constând în comiterea repetată a unor infracţiuni de luare de mită și a finalităţii preventive a sancţiunii penale stabilite prin art. 52 C. pen., pedeapsa actuală de 2 ani și 6 luni închisoare - al cărei cuantum a fost stabilit prin reţinere justificată de circumstanţe atenuante judiciare prevăzute în art. 74 C. pen., faţă de celelalte criterii de individualizare din art. 72 și urm. C. pen. se impune a fi executată prin privare de libertate în condiţiile art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., înlăturându-se suspendarea sub supraveghere potrivit art. 861 și urm. C. pen., în care sens va fi admis recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciu Teritorial Galaţi, potrivit art. 38515 pct. 2 lit. d) raportat la art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Faţă de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi împotriva deciziei nr. 29/A din 19 martie 2009 a Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală, a casat decizia penală menţionată numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare, a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 861 și urm. C. pen. și a dispus executarea pedepsei principale rezultante în regim de detenţie, menţinând restul dispoziţiilor deciziei atacate, și a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.V. împotriva aceleiași decizii penale.