Jurisdiction of appeal courts to review non-initiation resolutions against lawyers under special personal competence rules

Competență după calitatea persoanei. Plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competența. Felurile competenței. Competență după materie și după calitatea persoanei

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- competență după calitatea persoanei

C. proc. pen., art. 281 pct. 1 lit. b), art. 209 alin. (3) și (4), art. 2781

Competența de a judeca plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, întemeiată pe dispozițiile art. 2781 C. proc. pen., referitoare la persoanele prevăzute în art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., inclusiv competența de a efectua controlul judiciar asupra rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din punct de vedere al respectării dispozițiilor art. 209 alin. (3) și (4) C. proc. pen., îi revine judecătorului de la curtea de apel.

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 1069 din 20 iulie 2011

Prin sentința nr. 10 din 11 ianuarie 2011 a Tribunalului lași, Secția penală, în temeiul art. 39 alin. (1) C. proc. pen., art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petentul B.l. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 19 aprilie 2010 dată în dosarul nr. 2308/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul lași, în favoarea Curții de Apel lași.

S-a reținut că, prin plângerea înregistrata pe rolul Tribunalului lași, petentul B.I. a formulat, în baza art. 2781 C. proc. pen., plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul nr. 2308/P/2010, comunicată la data de 3 mai 2010, solicitând admiterea plângerii, infirmarea rezoluției menționate și trimiterea cauzei la procuror în vederea administrării întregului probatoriu ce se impune a fi administrat.

Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Reiese că, în materia reglementată de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., competența este cea de drept comun, indiferent de organul de urmărire penală care a realizat actele de cercetare penală.

Or, în cauză, în dosarul penal nr. 2308/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul lași, s-a dispus, prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dată în acest dosar, și neînceperea urmăririi penale fața de numita S.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute în art. 23 din Legea nr. 656/2002.

Din adresa din 15 decembrie 2010 emisă de Baroul București rezultă că numita S.A. este avocat definitiv, fiind transferată din Baroul București în Baroul Bacău, începând cu data de 1 februarie 2010.

Potrivit art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., curtea de apel judecă infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi.

Având în vedere că s-a instituit în favoarea curții de apel o competență specială ținând de calitatea persoanei cercetate, în temeiul art. 39 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis excepția de necompetență și, în baza art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petentul B.l., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 19 aprilie 2010 dată în dosarul nr. 2308/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul lași, în favoarea Curții de Apel lași.

Prin sentința nr. 73 din 12 mai 2011 a Curții de Apel lași, Secția penală și pentru cauze cu minori, în baza dispozițiilor art. 42 alin. (1) și art. 39 alin. (1) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petentul B.l. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată la 19 aprilie 2010 în dosarul nr. 2308/P/2010 de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul lași, în favoarea Tribunalului lași.

În baza dispozițiilor art. 43 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel lași și Tribunalul lași și s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu rezolvarea conflictului negativ de competență.

S-a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., curtea de apel este competentă să judece, între altele, și infracțiunile săvârșite de avocați.

Ca atare, competența de efectuare a actelor de urmărire penală și a cercetărilor aparține Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, în conformitate cu dispozițiile art. 209 alin. (3) și (4) C. proc. pen.

Potrivit art. 197 alin. (2) și (3) C. proc. pen., dispozițiile referitoare la competența materială și după calitatea persoanei sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, care nu poate fi înlăturată în niciun mod și poate fi invocată în orice stare a procesului, luându-se în considerare chiar din oficiu.

Astfel, s-a constatat că Tribunalul lași, în mod nelegal, a dispus declinarea competenței de soluționare a plângerii formulate de petentul B.l. împotriva unei rezoluții emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul lași, ci această instanță trebuia să dispună trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași pentru efectuarea cercetărilor în cauză.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că orice organ judiciar este dator, mai înainte de toate, să-și verifice propria competență în soluționarea cauzei cu care a fost învestit, prin raportare la dispozițiile Codului de procedură penală sau, după caz, la dispozițiile de procedură din legile speciale.

În ce privește instanța de judecată, numai după verificarea propriei competențe (materiale, teritoriale sau după calitatea persoanei), aceasta urmează a cenzura și competența organului de urmărire penală care a instrumentat cercetările penale.

În speță, Tribunalul lași a constatat în mod corect că nu are competența după calitatea persoanelor cercetate (între intimați regăsindu-se și un avocat) să soluționeze plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 2781 C. proc. pen., în condițiile în care instanța căreia o asemenea plângere trebuie să îi fie adresată este cea căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Or, potrivit art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., curtea de apel este cea care judecă infracțiunile săvârșite de avocați și, prin urmare, singura instanță care poate analiza plângerea petentului, inclusiv în ce privește competența organului care a efectuat cercetările în cauză și a dispus, prin rezoluția atacată, neînceperea urmăririi penale.

Așa fiind, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel lași.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel lași, instanță căreia i s-a trimis dosarul.