Absorption of tax evasion into the specific offense of smuggling goods of contraband origin

Infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006. Infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni prevăzute în legi speciale. Contrabandă. Evaziune fiscală

Indice alfabetic: Drept penal

- contrabandă

- evaziune fiscală

Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (3)

Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1) lit. a)

Deţinerea și transportul bunurilor sau al mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cum sunt ţigările, cunoscând că acestea provin din contrabandă, în scopul comercializării fără achitarea taxelor vamale, a accizelor și a taxei pe valoarea adăugată, sustrăgându-le de la plata obligaţiilor fiscale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, iar nu și elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât norma de incriminare prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 reprezintă o normă de incriminare a unei modalităţi specifice de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale a bunurilor sau a mărfurilor introduse ilegal în ţară.

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 1145 din 2 aprilie 2013

Prin sentinţa penală nr. 121 din 26 iunie 2012 pronunţată de către Tribunalul Satu Mare, în baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului M.P., pentru săvârșirea infracţiunii asimilată de contrabandă, la pedeapsa de un an și 2 luni închisoare.

În baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracţiunii de evaziune fiscală, la pedeapsa de un an și 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor, inculpatul M.P. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de un an și 2 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei și s-a fixat termen de încercare de 3 ani și 2 luni, conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., a căror executare a fost suspendată pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului F.V., pentru săvârșirea infracţiunii de contrabandă, la pedeapsa de un an închisoare.

În baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracţiunii de evaziune fiscală, la pedeapsa de un an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor, inculpatul F.V. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de un an închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei și s-a fixat termen de încercare de 3 ani, conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., a căror executare a fost suspendată pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea cantităţii de 3.990 pachete de ţigări marca J.L. găsite asupra inculpaţilor și ridicate în cursul urmăririi penale.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., s-a dispus obligarea inculpaţilor la plata sumei totale de 37.283 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin neplata de taxe vamale, accize și TVA, către Autoritatea Naţională a Vămilor prin Direcţia Regională de Accize și Operaţiuni Vamale Cluj.

Trecând la soluţionarea cauzei, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, precum și din dosarul de urmărire penală și, în baza dispoziţiilor legale aplicabile speţei, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La termenul de judecată fixat în cauză, din data de 19 iunie 2012, instanţa de fond a constatat regularitatea actului de sesizare, conform dispoziţiilor art. 300 alin. (1) C. proc. pen., în prezenţa celor doi inculpaţi, după care aceștia au solicitat, pe rând, soluţionarea cauzei pe baza recunoașterii vinovăţiei, în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., sens în care au fost luate declaraţii acestora.

După ce instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 3201 C. proc. pen., a admis cererile inculpaţilor prin încheierea din data de 19 iunie 2012 și a trecut la judecata cauzei pe baza recunoașterii vinovăţiei de către inculpaţi.

În acest sens, instanţa de fond a reţinut că fapta inculpaţilor M.P. și F.V., care, la data de 29 noiembrie 2011, au cumpărat cantitatea totală de 3.990 pachete de ţigări (79.800 ţigarete) marca J.L. de provenienţă ucraineană, în vederea comercializării ulterioare, de la o persoană rămasă neidentificată, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

S-a mai reţinut că fapta acelorași inculpaţi care, după cumpărare, au preluat, deţinut și transportat cantitatea totală de 3.990 pachete de ţigări (79.800 ţigarete) marca J.L. de provenienţă ucraineană, cunoscând că acestea provin din contrabandă și trebuie plasate sub un regim vamal, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de contrabandă, în forma asimilată prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal.

Prin decizia nr. 135/A din 22 noiembrie 2012, Curtea de Apel Oradea, Secţia penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de inculpaţii M.P. și F.V. împotriva sentinţei penale nr. 121 din 26 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pe care a desfiinţat-o, în sensul că a descontopit pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor M.P. și F.V.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpaţii M.P. și F.V. pentru comiterea infracţiunii prevăzute și pedepsite de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului M.P. pentru comiterea infracţiunii prevăzute și pedepsite de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 C. pen., de la un an și 2 luni închisoare până la un an închisoare.

A înlăturat dispoziţiile privind aplicarea art. 33 și art. 34 C. pen.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Pentru a pronunţa decizia penală nr. 135/A din 22 noiembrie 2012, curtea de apel a apreciat că atât infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 asimilată infracţiunii de contrabandă, cât și infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 au ca scop protejarea aceleiași valori sociale, respectiv colectarea taxelor și impozitelor și, pe cale de consecinţă, nu se poate reţine existenţa unui concurs între cele două infracţiuni.

Pentru combaterea evaziunii fiscale legiuitorul a incriminat la modul general sustragerea de la plata taxelor și impozitelor în Legea nr. 241/2005. În același timp, însă, legiuitorul a incriminat în alte legi modalităţi concrete de sustragere de la plata taxelor, iar infracţiunile din aceste alte legi nu sunt decât forme specifice de evaziune fiscală. În cazul infracţiunii de contrabandă, curtea de apel apreciază că există două părţi, partea care protejează colectarea taxelor și impozitelor și partea care protejează frontiera de stat. Așadar, partea care protejează colectarea taxelor și impozitelor este o formă specifică de evaziune fiscală care se suprapune peste infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. Întrucât evaziunea fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 este o lege generală în raport cu infracţiunea asimilată contrabandei prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, instanţa de apel a considerat că în sarcina celor doi inculpaţi urmează a fi reţinută doar infracţiunea de contrabandă, ca fiind legea specială.

Împotriva deciziei nr. 135/A din 22 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea, Secţia penală și pentru cauze cu minori, au declarat recurs procurorul și inculpaţii M.P. și F.V.

Analizând decizia penală nr. 135/A din 22 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea, Secţia penală și pentru cauze cu minori, instanţa va respinge ca nefondate recursurile, pentru următoarele considerente:

Cazul de casare invocat de către Ministerul Public pune în discuţie existenţa unui concurs de infracţiuni între contrabandă și evaziune fiscală și se încadrează în motivul de recurs prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., încadrarea juridică dată faptei.

În ceea ce privește concursul de infracţiuni între infracţiunea asimilată celei de contrabandă și evaziune fiscală, instanţa reţine următoarele:

În cazul inculpaților care au preluat de la o altă persoană rămasă necunoscută cantitatea de 3.990 pachete de ţigări, introdusă ilegal în țară, iar ulterior au deţinut și transportat țigările de provenienţa ucraineană, în scopul comercializării, fără a fi achitate taxe vamale, accize și TVA, sustrăgându-le de la impozitare, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, nu și cele ale infracțiunii de evaziune fiscală.

Contrabanda pentru care au fost trimiși în judecată inculpaţii este incriminată în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal. Potrivit art. 270 alin. (3), sunt asimilate infracţiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) al aceluiași articol colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Evaziunea fiscală pentru care au fost trimiși în judecată inculpaţii este incriminată în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și constă în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Instanţa de recurs apreciază că evaziunea fiscală reprezintă incriminarea generală în cazul omisiunii plăţii taxelor și impozitelor cu privire la bunuri aflate pe teritoriul României, iar infracţiunea de contrabandă reprezintă o infracţiune complexă cu privire la omisiunea plăţii acelorași taxe și impozite, dacă bunurile au fost introduse în ţară în mod fraudulos. Contrabanda reprezintă astfel o normă complexă de incriminare a unei modalităţi specifice de sustragere de la plata taxelor, și anume prin introducerea bunurilor cu încălcarea regimului juridic al frontierei.

Omisiunea de a supune bunurile la controlul vamal poate fi în sine o sustragere directă de la plata taxelor (taxe vamale, TVA, eventual accize), dar poate fi și un act pregătitor (de exemplu, bunuri scutite prin natura lor sau prin destinaţie de la taxe vamale, accize sau TVA sunt introduse în ţară prin contrabandă, tocmai pentru a fi ulterior comercializate ilicit, cu sustragerea de la plata taxelor). În cazul de faţă, bunurile traficate prin contrabandă (ţigările) sunt admise la comerţul liber (licit), dar sunt obiect al contrabandei tocmai pentru a fi sustrase de la vămuire (ce implică nu doar verificarea naturii și cantităţii bunurilor, dar mai ales plata taxelor vamale, a accizelor și a TVA, fără de care bunurile nu ar primi liber de vamă, nu ar primi dreptul de a fi puse în circulaţie pe piaţa internă). De regulă, produsele ce înglobează cele mai multe taxe sunt și cele ce fac obiect predilect al infracţiunii de contrabandă, cum este și cazul ţigărilor. Excepţiile se referă la trecerea ilicită peste frontieră a produselor cu regim special de comercializare, produsele interzise sau restricţionate la export-import: arme, droguri, substanţe radioactive, substanţe chimice sau bunuri cu dublă destinaţie etc.

Încălcarea regimului vamal prin omisiunea declarării la frontieră (primul birou vamal) a bunurilor provenind din afara Uniunii Europene este, după caz, un act preparator al evaziunii fiscale sau chiar un act consumat de evaziune fiscală, motiv pentru care reţinerea infracţiunii de contrabandă (art. 270 din Codul vamal) nu mai poate face incidente prevederile art. 9 din Legea nr. 241/2005, elementul material al evaziunii fiscale, ca și scopul săvârșirii infracţiunii (obţinerea unor avantaje patrimoniale prin neplata sumelor datorate ca obligaţii fiscale), fiind incluse în elementul material și scopul infracţiunii de contrabandă.

Aceeași ipoteză există, de exemplu, și în cazul infracţiunii prevăzute în art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003. Omisiunea plăţii taxelor datorate este așadar incriminată atât în Codul fiscal, cât și în Legea privind combaterea evaziunii fiscale, respectiv în Codul vamal. Astfel, infracţiunea din Codul fiscal (art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003, deţinerea de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal) este un act preparator al evaziunii fiscale incriminat distinct. Situaţia premisă se referă la depozite clandestine de produse accizabile, rezultate din producerea fără forme legale sau scoaterea din antrepozite fiscale fără forme legale a unor produse supuse accizării. Dacă provenienţa acestor bunuri este contrabanda, se va reţine numai această infracţiune (art. 270 din Codul vamal), în conţinutul său (alin. 3) intrând și depozitarea bunurilor accizabile sustrase de la controlul vamal.

În speţă, obiectul juridic al infracţiunii de evaziune fiscală este diferit de cel al infracţiunii de contrabandă doar prin faptul că în cazul infracţiunii de contrabandă se apără și regimul frontierei de stat, nu numai regimul administrării impozitelor, taxelor, contribuţiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat. Astfel, obligaţiile fiscale definite de Legea nr. 241/2005 în art. 2 lit. e) (obligaţii fiscale sunt obligaţiile prevăzute de Codul fiscal și de Codul de procedură fiscală) includ taxele vamale prevăzute de Codul vamal. Taxele vamale sunt incluse în Codul de procedură fiscală, în art. 1 alin. (2) din O. G. nr. 92/2003 prevăzându-se că prezentul cod se aplică și pentru administrarea drepturilor vamale, iar în art. 2 alin. (2), că prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat. TVA și accizele intră la bugetul general consolidat al României.

Obiectul juridic complex al infracţiunii de contrabandă apare ca evident prin compararea infracţiunilor prevăzute în art. 1 alin. (1) din O. U. G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României și infracţiunilor din Codul vamal. Astfel, art. 1 alin. (1) din O. U. G. nr. 105/2001 prevede că prin infracţiune de frontieră se înţelege fapta prevăzută de lege ca infracţiune, săvârșită în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor sau altor bunuri, iar art. 8 alin. (4) din O. U. G. nr. 105/2001, că trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri se face cu respectarea legilor care reglementează regimul vamal. Deși infracţiunea de frontieră presupune acea faptă prin care se incriminează trecerea ilegală peste frontiera de stat a mărfurilor, contrabanda, prin care se incriminează aceeași conduită, este inclusă în Codul vamal în considerarea sustragerii de la plata taxelor datorate statului. În art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, legiuitorul a incriminat astfel o formă de tăinuire a bunurilor provenind din contrabandă, având aceleași cerinţe referitoare la obiectul juridic cu cele de la infracţiunea de contrabandă.

În ceea ce privește elementul material al infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, ascunderea bunului sau a sursei impozabile sau taxabile se realizează prin deţinerea bunurilor cunoscând că provin din contrabandă, deci că au fost sustrase de la controlul vamal.

Având în vedere obiectul juridic mai larg al infracţiunii de contrabandă, având în vedere modalitatea specifică a elementului material care se încadrează atât în evaziune fiscală cât și în contrabandă, instanţa apreciază că încadrarea juridică în speţă este aceea de contrabandă și nu de contrabandă în concurs cu evaziunea fiscală.

Cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., greșita aplicare a legii, a fost invocat de către Ministerul Public cu privire la soluţionarea laturii penale și de către inculpaţi cu privire la soluţionarea laturii civile.

Instanța de recurs constată că soluţia de achitare pronunţată de către instanţa de apel decurge din faptul că în cauză există o infracţiune complexă, infracţiunea de contrabandă, în al cărei conţinut constitutiv se regăsește evaziunea fiscală. Deși soluţia corectă în cauză ar fi fost schimbarea de încadrare juridică dintr-un concurs de infracţiuni (contrabandă și evaziune fiscală) în infracţiunea de contrabandă (ca urmare a caracterului complex al infracţiunii de contrabandă), consecinţele asupra persoanelor acuzate ar fi fost aceleași, condamnarea lor, ca și în apel, pentru infracţiunea de contrabandă și obligarea la plata sumelor cerute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Admiterea căii de atac ar fi formală și ar determina prelungirea procedurii, fără să producă însă niciun efect asupra soluţiei din dosar, asupra drepturilor persoanelor condamnate sau asupra drepturilor persoanelor vătămate.

În consecinţă, deși modalitatea în care instanţa de fond a stabilit că acuzaţia pentru care urmează să fie condamnaţi inculpaţii este doar cea pentru contrabandă, achitând pentru evaziunea fiscală, nu este posibilă în procedura prevăzută în art. 3201 C. proc. pen., iar soluţia corectă ar fi fost cea de schimbare a încadrării juridice, consecinţele admiterii căii de atac, și anume prelungirea duratei procedurii prin casarea hotărârilor și lipsa oricăror modificări asupra situaţiei condamnaţilor determină instanţa de recurs să respingă această critică.

Criticile inculpaţilor referitoare la soluţionarea laturii civile sunt nefondate, iar soluţia instanţelor de obligare a inculpaţilor la plata taxelor vamale, TVA și accize este corectă. Instanţa consideră criticile nefondate având în vedere atât modul în care ia naștere datoria vamală, cât și conţinutul acesteia.

Confiscarea bunurilor nu înlătură și nici nu înlocuiește plata sumelor datorate ca taxe și impozite către stat. Confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul ţării și implicit pe cel al Comunităţii Europene. În acest sens, potrivit art. 202 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, o datorie vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunităţii a mărfurilor supuse drepturilor de import, iar debitor vamal este orice persoana care a dobândit sau deţinut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe, în mod normal, în momentul achiziţionării sau primirii mărfurilor, că ele au fost introduse ilegal.

Conform art. 4 pct. 13 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, datoria vamală reprezintă obligaţia unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export. Art. 4 pct. 14 lit. a) din aceeași lege prevede că drepturile de import reprezintă taxele vamale și taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri. Totodată, art. 101 din Legea nr. 86/2006 prevede că punerea în liberă circulaţie conferă mărfurilor străine statutul vamal de mărfuri românești. Punerea în circulaţie atrage îndeplinirea formalităţilor vamale (…), precum și încasarea oricăror drepturi legal datorate. Datoria vamală ia naștere în condiţiile prevăzute de Legea nr. 86/2006, prin punerea în liberă circulaţie a mărfurilor supuse drepturilor de import (art. 223), precum și prin introducerea ilegală pe teritoriu vamal al României a mărfurilor supuse drepturilor de import. Obligaţia de plată a datoriei vamale este o obligaţie autonomă, ce subzistă independent de soarta produsului care a constituit obiectul infracţiunii. Confiscarea, ca modalitate de stingere a obligaţiei, apare doar în ipoteza în care aceasta intervine înainte de punerea în liberă circulaţie a produsului în modalităţile arătate de art. 101 raportat la art. 223 și 224 din Legea nr. 86/2006.

Datoria vamală care ia naștere în condiţiile art. 224 din Legea nr. 86/2006 este o obligaţie solidară și este datorată de orice persoană care a participat la introducerea ilegală a mărfurilor și care știa sau ar fi trebuit să știe că o astfel de introducere este ilegală (art. 224 alin. 3 lit. b din Legea nr. 86/2006), precum și de orice persoană care a cumpărat sau a deţinut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe, în momentul achiziţionării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal (art. 224 alin. 3 lit. c din Legea nr. 86/2006).

Cu privire la exigibilitatea TVA-ului și a accizei, instanţa reţine că este irelevant că scopul activităţii este unul licit sau ilicit. În acest sens sunt și cauzele C-158/98 - Coffeshop Siberie și C-111/92 - Wifried Lange, cauze în care Curtea Europeană de Justiţie și-a fundamentat soluţia pe faptul ca principiul neutralităţii se opune operării unor distincţii de ordin general între tranzacţiile legale și cele ilegale. În cazul în care ar exista o diferenţă de tratament fiscal în funcţie de natura licită sau ilicită a activităţilor desfășurate, ar conduce implicit la încălcarea principiului neutralităţii fiscale.

În cazul infracţiunii de contrabandă, obligaţia de plată a taxelor vamale, ca drept de creanţă al statului, instituie repararea pagubei și se circumscrie cadrului legal privind obiectul, exercitarea și rezolvarea acţiunii civile, reglementat prin art. 14 și art. 346 C. proc. pen.

Faţă de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a respins, ca nefondate, recursurile împotriva deciziei nr. 135/A din 22 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea, Secţia penală și pentru cauze cu minori.

Notă: Potrivit Legii nr. 2/2013, publicată în M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. se abrogă.