Commission contract: liability for damages where principal fails to pay contractual commission despite agent fulfilling cooperation obligations
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the commission agent’s appeal, thereby upholding the lower courts’ decision that ordered the commission agent to pay damages to the principal. The dispute concerned a commercial commission contract where the agent (reclaimant) claimed the principal (defendant) failed to deliver contracted goods, while the principal argued the agent breached the contractual obligation to secure cooperation with a third-party beneficiary, resulting in unpaid fees. The court held that the agent had successfully facilitated economic cooperation and delivered products to the beneficiary, yet the principal failed to discharge its specific obligation to pay the contractual commission. Relying on Article 405 of the Commercial Code, the court determined that the principal’s non-performance of the payment obligation, despite the agent’s performance, constituted a breach warranting damages, and rejected the agent’s reliance on emergency legislative provisions regarding legal interest rates as inapplicable to the specific contractual breach.
Legislator headnote
AI generatedart.998 C.civ; Commission contract: liability for damages where principal fails to pay contractual commission despite agent fulfilling cooperation obligations: Pârâta a declarat recurs susţinând că decizia atacată a fost dată cu încălcarea prevederilor art.998 C.civ. și art.405 C.com., a art.8 din contractul de comision și OG nr.9/2000.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Contract de comision. Obligaţia de a achita comisionul contractual. Neîndeplinire
Neîndeplinirea obligaţiei comitentului de a achita comisionul contractual deși comisionarul a asigurat cooperarea economică cu beneficiarul, determină plata daunelor către comisionarul care a fost astfel prejudiciat (art.405 C.com.).
Secţia comercială, decizia nr.1743 din 8 martie 2002
Tribunalul Galaţi prin sentinţa civilă nr.6839 din 25 septembrie 2000 a admis acţiunea principală a SC „E.I.” SRL și a obligat-o pe pârâta SC „P.A.” SA la plata sumei reprezentând daune; a respins cererea reconvenţională, ca nefondată, reţinând că reclamanta și-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau în baza contractului de comision, în timp ce pârâta nu a asigurat reclamantei cantitatea de marfă contractată.
Apelul declarat de pârâtă a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr.409/A din 17 mai 2001.
Pârâta a declarat recurs susţinând că decizia atacată a fost dată cu încălcarea prevederilor art.998 C.civ. și art.405 C.com., a art.8 din contractul de comision și OG nr.9/2000.
Recursul este nefondat.
Analizând critica pârâtei privind hotărârea instanţei de apel, prin care s-a stabilit că nu și-a îndeplinit obligaţiile decurgând din contractul de comision se constată că aceasta a fost analizată și ca motiv de apel. Instanţa de apel a încuviinţat efectuarea unei expertize contabile, având principal obiectiv stabilirea dinamicii plăţilor efectuate între părţi, în temeiul contractului de comision și ce sume își datorează reciproc. În raport cu concluziile expertizei, în mod corect a reţinut instanţa de apel că această critică nu este de natură a conduce la reformarea primei sentinţe.
Totodată nu s-a făcut dovada că pârâta a suferit vreun prejudiciu din culpa reclamantei, iar OG nr.9/2000 la care pârâta s-a referit și în temeiul căreia a calculat daunele privește nivelul dobânzilor legale pentru obligaţii bănești, și nu are aplicare în speţă.
Din actele dosarului rezultă că reclamanta, în calitate de comisionar, a asigurat pentru pârâta, avînd calitatea de comitent, cooperarea cu SC „A.D.” SA Craiova, livrându-i produse pe bază de comandă.
Pârâta, însă, nu și-a respectat obligaţia de a achita comisionul contractual în vederea cooperării economice cu beneficiarul SC „A.D.” SA Craiova, încât nici acest motiv de recurs potrivit căruia instanţa de apel a ignorat prevederile art.405 C.com., referitoare la realizarea obiectului comisionului, nu este întemeiat.
În consecinţă recursul a fost respins ca nefondat.