Cassation appeal for essential violation of law against unappealed commercial decision deemed inadmissible due to lack of exhaustion of appeal routes
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal in cassation declared by the General Prosecutor as inadmissible, thereby leaving the Court of Appeal's final, unappealable decision in force, which had reversed the first-instance judgment in favor of the plaintiff. The dispute concerned a commercial contract for the supply of goods, where the appellate court was challenged for allegedly violating essential legal provisions by calculating late payment penalties based on the updated price of goods rather than the contractual price specified in the agreement. The decisive legal basis was Article 330(2) of the Code of Civil Procedure, which requires that a cassation appeal based on essential violation of the law must target a judgment that became final through the exhaustion of all statutory means of appeal; the court held this condition was not met because the defendant failed to exhaust the available appeal routes and only later requested the cassation appeal via a memorandum, rendering the prosecutor's intervention inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart.330 pct.2 C.proc.civ; Cassation appeal for essential violation of law against unappealed commercial decision deemed inadmissible due to lack of exhaustion of appeal routes: Prin recursul în anulare adresat Curţii Supreme de Justiţie în temeiul dispoziţiilor art.330 pct.2 C.proc.civ., procurorul general a solicitat anularea deciziei nr.124 din 20 martie 2001, a Secţiei comerciale a Curţii de Apel Iași, irevocabilă, prin care s-a soluţionat apelul declarat de reclamanta SC „SR” SRL împotriva sentinţei civile nr.1561 din 30 octombrie 2000 a Tribunalului Iași, în contradictoriu cu pârâta SC „C” SA Tomești.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Recurs în anulare declarat împotriva deciziei curţii de apel, irevocabilă. Inadmisibilitate
Recursul în anulare, întemeiat pe dispoziţiile art.330 pct.2 C.proc.civ., declarat împotriva unei decizii a curţii de apel, pronunţată în apel, irevocabilă fără epuizarea căilor de atac prevăzute de lege, este inadmisibil.
Secţia comercială, decizia nr.591 din 1 februarie 2002
Prin recursul în anulare adresat Curţii Supreme de Justiţie în temeiul dispoziţiilor art.330 pct.2 C.proc.civ., procurorul general a solicitat anularea deciziei nr.124 din 20 martie 2001, a Secţiei comerciale a Curţii de Apel Iași, irevocabilă, prin care s-a soluţionat apelul declarat de reclamanta SC „SR” SRL împotriva sentinţei civile nr.1561 din 30 octombrie 2000 a Tribunalului Iași, în contradictoriu cu pârâta SC „C” SA Tomești.
S-a susţinut că hotărârea judecătorească atacată a fost pronunţată cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greșită a cauzei pe fond, întrucât instanţa de apel, ignorând prevederile contractului nr.241 din 19 ianuarie 1999, încheiat între părţile litigante, a obligat pârâta să plătească reclamantei penalităţi de întârziere luând ca bază de calcul preţul actualizat al mărfii livrate, încălcând, astfel, dispoziţiile art.969, 1069 alin.2 și 1073 C.civ.
Examinând recursul în anulare din perspectiva condiţiilor de admisibilitate impuse de motivul invocat, Curtea a apreciat că este inadmisibil.
Printre condiţiile de admisibilitate prevăzute, cumulativ, de art.330 pct.2 C.proc.civ. figurează încălcarea esenţială a legii, care trebuia să se fi făcut printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă în urma epuizării căilor de atac prevăzute de lege.
În speţă, pârâta, deși nu a exercitat calea de atac a recursului împotriva deciziei nr.124/2001 pronunţată de instanţa de apel, lipsa de stăruinţă fiindu-i imputabilă, a fost nemulţumită de menţionata hotărâre și a formulat un memoriu, solicitând declararea recursului în anulare împotriva deciziei.
În consecinţă, Curtea a respins, ca inadmisibil, recursul în anulare declarat împotriva deciziei pronunţată în apel, de Curtea de Apel Iași, motivând că această cerere nu îndeplinește cerinţele art.330 pct.2 C.proc.civ. și a menţinut sentinţa civilă a Tribunalului Iași.