Declaratory ownership action barred by availability of land registry rectification claim under Art. 111 Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the appellate court's decision to reject the claim as inadmissible. The dispute involved a claimant seeking a declaratory judgment of ownership over a real estate property, while the defendant remained registered in the land registry and exercised effective possession. The court held that a mere declaratory action under Article 111 of the Code of Civil Procedure is inadmissible when the plaintiff can instead pursue an action for the realization of the right, such as rectifying the land registry inscription to oppose the defendant's title. The High Court further clarified that the final judgment’s operative clause dismissing the action was consistent with the reasoning that the procedural prerequisites for a declaratory claim were not met, thereby barring the claimant from establishing title through a simple declaratory suit.
Legislator headnote
AI generatedart.111 C.proc.civ; Declaratory ownership action barred by availability of land registry rectification claim under Art. 111 Civil Procedure Code: Instanţa de apel a reţinut că în cauză nu sunt întrunite condiţiile restrictive prevăzute de art.111 C.proc.civ., deoarece imobilul care constituie obiectul litigiului este întabulat pe numele pârâtei iar aceasta îl folosește efectiv, astfel că reclamanta are posibilitatea formulării unei acţiuni în rectificarea înscrierii în cartea funciară, care este o acţiune în realizarea dreptului pretins.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Acţiune în constatare.Acţiune în realizarea dreptului pretins.Prioritate
Potrivit art.111 C.proc.civ., partea care are interes în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, poate formula o cerere în acest sens, care devine inadmisibilă, dacă poate fi intentată o cerere în realizarea dreptului pretins, ca în cazul unei acţiuni de rectificare a înscrierii din cartea funciară.
Secţia comercială, decizia nr.495 din 30 ianuarie 2002
Prin sentinţa civilă nr.71 din 29 ianuarie 1999, Tribunalul Hunedoara a admis în parte acţiunea SC „A” SA împotriva SC „T” SA, constatând că reclamanta este proprietara imobilului denumit „Laboratorul de cofetărie-patiserie” situat în Deva.
Prin decizia nr.953/A din 3 decembrie 1999, Curtea de Apel Alba-Iulia, Secţia comercială și de contencios administrativ a respins apelul reclamantei și a admis apelul pârâtei respingând acţiunea ca inadmisibilă.
Instanţa de apel a reţinut că în cauză nu sunt întrunite condiţiile restrictive prevăzute de art.111 C.proc.civ., deoarece imobilul care constituie obiectul litigiului este întabulat pe numele pârâtei iar aceasta îl folosește efectiv, astfel că reclamanta are posibilitatea formulării unei acţiuni în rectificarea înscrierii în cartea funciară, care este o acţiune în realizarea dreptului pretins.
Reclamanta a declarat recurs, susţinând că există o contradicţie între dispozitivul deciziei, care menţionează numai respingerea acţiunii și considerente, care precizează că acţiunea a fost respinsă ca inadmisibilă, că există o insuficientă motivare a deciziei pentru ca acţiunea să poată fi calificată ca inadmisibilă, iar problema posesiei asupra imobilului este irelevantă.
Recursul este nefondat.
Instanţa de apel a reţinut în mod corect că, reclamanta nu era îndreptăţită să recurgă la o acţiune în constatare, atâta timp cât utilizarea imobilului în litigiu de către pârâtă sub nume de proprietar este relevantă în speţă și că tocmai această situaţie face inadmisibilă promovarea unei acţiuni în constatare și impune reclamantei ca, în măsura în care se consideră proprietara legitimă a imobilului să promoveze o acţiune în realizarea dreptului pretins, în care să opună titlul său celui invocat de pârâtă.
Reglementarea cu valoare de principiu instituită prin art.111 C.proc.civ. este de aplicare generală dar nu există temeiuri pentru a se considera că pretinsul titlu de proprietate al reclamantei ar putea fi dovedit numai printr-o acţiune în constatare atâta timp cât există posibilitatea formulării unei acţiuni în realizare.
Menţionarea expresă în dispozitivul deciziei a soluţiei de respingere a acţiunii, fără alte precizări nu este în nici un fel contrazisă de motivarea respectivei hotărâri ,care susţine aceeași soluţie analizând inadmisibilitatea acţiunii.
În consecinţă recursul a fost respins ca nefondat.