Privatization via external acquisition: Failure to submit express offer and documentation by deadline extinguishes employees' association preferential right

Privatizare. Procedura de privatizare prin achiziţie externă.Justificare.Lipsa ofertei exprese de a cumpăra .a asociaţiei salariaţilor. Ignorarea anunţului publicitar. Pierderea dreptului de a participa la vânzarea prin negociere directă. Angajamentul de confidenţialitate

O.U.G.nr.198/1999, art.11 alin.(3) lit.i)

Lipsa unei oferte reale și exprese de cumpărare a asociaţiei salariaţilor a determinat vânzătorul să negocieze cu o altă persoană juridică,externă,fără a încălca, prin aceasta, dreptul preferenţial de a cumpăra al salariaţilor constituiţi în asociaţie iar angajamenul de confidenţialitate nu poate echivala cu manifestarea de voinţă a potenţialului cumpărător.și potrivit art.11 alin(3) lit i) din OUG nr.198/1999,lipsa documentaţiei cu privire la dosarul de prezentare și caietul de sarcini până la data și ora stabilită în anunţul publicitar,presupunând ignorarea anunţului publicitar, au dus la pierderea dreptului asociaţiei de a participa la vânzarea prin negociere directă.

(Secţia comercială,decizia nr3134 din 23 iunie 2003)

Tribunalul Gorj, prin sentinţa civilă nr.43 din 3 noiembrie 2000 a respins ca nefondată acţiunea reclamantei A..P. SA ,cu motivarea că la data de 5 iulie 2000 Agenţia .Domeniului.Statului. a dat un anunţ publicitar, privind vânzarea pachetului său de acţiuni deţinut la SC P. SA și concesionarea de teren agricol prin negociere directă cu preselecţie și s-a stabilit un termen limită de depunere a ofertelor, până la data de 28 iulie 2000 orele 17, dar reclamanta nu a depus nici o ofertă și nici o scrisoare de garanţie, astfel că procesul de privatizare s-a încheiat prin negociere directă cu o altă persoană juridică, la 10 august 2000

Reclamanta a formulat apel, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece s-au încălcat dispoziţiile O.U.G. nr.88/1997 modificată prin O.U.G. nr.198/1999 și H.G. 97/2000,întrucât societatea comercială fiind de tip închis, vânzarea acţiunilor trebuia făcută prin achiziţie internă, în condiţiile în care s-a depus ofertă de către salariaţii societăţii constituiţi în asociaţie, potrivit legii.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Craiova , Secţia comercială, prin decizia nr.336/13 aprilie 1998, cu motivarea că trimiterea la O.U.G.nr.88/1997, modificată și completată, privind procedura de privatizare prin achiziţie internă nu este justificată în condiţiile în care, în cadrul ambelor căi de privatizare, achiziţii interne și externe de acţiuni, se folosesc aceleași metode de vânzare prin negociere directă, licitaţie cu strigare sau ofertă în plic închis însă, ceea ce le deosebește, în principal, sunt înlesnirile și avantajele acordate anumitor categorii de cumpărători , ca reduceri de preţ faţă de oferta publică în scopul achiziţiei acţiunilor de asociaţie dar, cu condiţia, să se îndeplinească procedura legală.

De asemenea, în considerentele deciziei, instanţa de apel a dezbătut cadrul juridic al privatizării în litigiu, în conformitate cu O.U.G. 198/1999 și Normele Metodologice aprobate prin H.G. 97/2000, reţinând că reclamanta, în raport cu aceste dispoziţii legale, trebuia să-și manifeste intenţia de cumpărare printr-o ofertă expresă, ceea ce nu s-a întâmplat iar documentaţia la care se face referire constituie doar un angajament de confidenţialitate, ceea ce nu echivalează cu o manifestare de voinţă a cumpărătorului potenţial, în sensul legii.

Legislaţia salariaţilor constituiţi în asociaţie le-a conferit o facilitate, se menţionează în hotărâre,iar nu un drept exclusiv de a cumpăra acţiunile, astfel că, lipsa oferitei reale și exprese de a cumpăra precum și a voinţei membrilor asociaţiei, manifestată printr-un proces verbal, sau lipsa unei dovezi scrise cu privire la numărul de acţiuni solicitate, a determinat pârâta să negocieze cu o altă persoană juridică externă, fără a încălca dreptul de cumpărare preferenţial al salariaţilor.

Împotriva acestei ultime hotărâri reclamanta a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susţinând că ambele instanţe au dat dovadă de superficialitate și lipsă de răspundere în elaborarea celor două hotărâri, denaturând fondul litigiului și acoperind infracţiunile responsabililor cu privatizarea din M.A.A., prin multiplele amânări ale pronunţării, când soluţia era simplă, în sensul că unitatea fiind de tip închis nu putea fi privatizată, fără să i se schimbe, de către A.G.A., acest fond legal, prevăzut prin O.U.G. nr.5/1997 .

Mai susţine reclamanta că a întocmit angajamentul de confidenţialitate, a cumpărat carnetele de sarcini și că a așteptat din partea agenţiei să i se comunice data negocierii, întrucât asociaţia urma să cumpere acţiunile în rate și nu cu plata pe loc, așa cum sunt obligaţi terţii, că a manifestat permanent oferta concretă de cumpărare a activelor societăţii, fapt demonstrat prin răbdarea de care a dat dovada .

În consecinţă, fără a exista o motivare în drept, reclamanta a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și anularea licitaţiei, cu repunerea asociaţiei în drepturile legale .

Recursul este nefondat.:

Casarea unei hotărâri se poate cere pentru motivele prevăzute limitativ în art.304 C.proc. civ.

În speţă, se constată că recursul declarat de reclamantă nu se întemeiază pe nici unul din motivele de casare prevăzute de art.304 C. proc. civ. și există critici aduse ambelor instanţe doar de superficialitate și lipsă de răspundere în elaborarea hotărârilor.

De altfel, din examinarea actelor de la dosar și a dispoziţiilor legale incidente cauzei, rezultă că ambele instanţe, în mod corect au apreciat actul juridic dedus judecăţii și probatoriile administrate în cauză, reţinând că, în raport cu dispoziţiile legale în materie de privtizare (O.U.G.198/1999, Normele Metodologice aprobate prin H.G.97/2000), reclamanta trebuia să-și manifeste intenţia de cumpărare printr-o ofertă expresă, ceea ce nu a făcut, iar angajamentul de confidenţialitate nu echivalează cu o manifestare de voinţă a cumpărătorului potenţial, în sensul legii, aspect dezbătut pe larg în decizia atacată.

Participarea la negocierile de vânzare a acţiunilor implica depunerea unor documente și a unor oferte în conformitate cu dosarul de prezentare și caietul de sarcini, până la data și ora stabilită în anunţul publicitar , conform art.11 alin(.3) lit.i) din O:U:G:nr.198/1999, ceea ce reclamanta recurentă susţine că a făcut, așteptând să i se comunice data negocierii.

Ca urmare, inexistenţa acestor documente și ignorarea anunţului publicitar au dus la pierderea dreptului asociaţiei de a participa la negocierea directă.

Cum din analiza dosarului nu rezultă nici existenţa unor motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, în sensul art.306 C.proc.civ., recursul declarat de reclamantă a fost respins ca nefondat.