Unfair-competition damage claims prescribed separately per act; three-year claim survives as timely.

Concurenţă neloială, Termen de prescripţie.

art.192 din Legea nr31/1990

Termenul de prescripţie pentru daunele produse prin concurenţă neloială,săvârșită de administratorul unei societăţi comerciale, începe să curgă nu de la data înfiinţării de către acesta a unei societăţi comerciale concurente ci pe măsura desfășurării faptelor de concurenţă neloială,pentru fiecare activitate cauzatoare de prejudicii,se naște un termen distinct de prescripţie.

(Secţia comercială, decizia nr.3071 din 17 iunie 2003)

Prin acţiunea înregistrată la 22 aprilie 1998, reclamantul T.G.F. și intervenienta forţată S.C. “O” SRL Alba, au solicitat obligarea pârâtei O.O. la plata despăgubirilor și a dobânzilor bancare aferente, reprezentând daune cauzate de pârâtă prin comerţul concurent prestat în defavoarea S.C. “O” SRL și în favoarea societăţii “P.I.” SRL Alba, înfiinţată cu acest scop de O.A., soţul pârâtei.

Tribunalul Alba, prin sentinţa civilă nr.551/22 iulie 1998, a respins acţiunea ca prescrisă, reţinând că dreptul la despăgubiri, întemeiat pe dispoziţiile art.4 lit.i din Legea nr.11/1991 coroborat cu art.145 alin(.2 ) din Legea nr.31/1990, s-a născut la 29 iulie 1994, când reclamantul a cunoscut faptele pârâtei comise în calitate de administrator al S.C. “O” SRL iar acţiunea a fost promovată la 22 aprilie 1998, deci peste termenul de un an, fiind tardivă.

Apelul reclamantului a fost admis de Curtea de Apel Alba Iulia,Secţia comercială, care, prin decizia nr.132 din 11 februarie 1999, a desfiinţat sentinţa tribunalului și a trimis cauza aceluiași tribunal spre o nouă judecată, în cadrul căreia să fie soluţionată și cererea de intervenţie forţată a S.C. “O” SRL Alba..

Rejudecând în fond după desfiinţare, Tribunalul Alba, prin sentinţa civilă nr.519/26 mai 2000, a respins acţiunea reclamantului și a intervenientei forţate.

Pentru a pronunţa această hotărâre, s-a reţinut că deși dreptul la despăgubiri nu este prescris, acţiunea nu poate fi primită deoarece prejudiciul cauzat reclamantului a fost reparat conform deciziei civile nr.225/A/1997 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia.

Sentinţa a fost atacată cu apel de reclamanţi, susţinându-se că greșit s-a reţinut că prejudiciul invocat în cauză are același izvor juridic cu drepturile bănești cuvenite reclamantului în calitatea sa ,de fost asociat al S.C. “O” SRL, și stabilite prin decizia nr.225/A/1997 a Curţii de Apel Alba Iulia.

Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia Comercială și Contencios Administrativ, prin decizia civilă nr.285 din 13 aprilie 2001, a admis apelul reclamantului T.G.F. și a intervenientei S.C. “O” SRL Alba, schimbând sentinţa atacată în sensul admiterii în parte a acţiunii și obligării pârâtei la despăgubiri către reclamantul T.G.F .

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că pârâta a desfășurat un comerţ concurent prin S.C. “P.I.” SRL, înfiinţată de soţul acesteia, făcându-se vinovată de concurenţă neloială, încălcând prevederile art.192alin(.2) din Legea nr.31/1990.

Daunele reclamate, datorate de pârâtă, nu privesc dividendele, ci profitul de care a fost lipsită intervenienta S.C. “O” SRL și implicit reclamantul, calculat pentru perioada de trei ani, anterioară introducerii acţiunii, deci începând cu 22 aprilie 1995.

Prin recursul declarat în temeiul art.304 pct.9C.proc.civ., pârâta a invocat prescripţia acţiunii, susţinând că termenul de prescripţie de trei ani a început să curgă de la data săvârșirii faptei (art.12 din Legea nr.11/1991).

În speţă, reclamantul a susţinut că fapta prejudiciabilă s-a produs la data înfiinţării societăţii concurente, S.C. “P.I.” SRL, la 29 august 1994, dată faţă de care acţiunea introdusă la 22 aprilie 1998 este prescrisă.

Recursul este nefondat.

Problema în litigiu este momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie pentru daunele produse prin concurenţă neloială săvârșită de un administrator, prin faptă directă sau prin altă persoană fizică sau juridică, respectiv dacă prescripţia începe să curgă de la data înfiinţării comerciantului concurent, după cum susţine pârâtă.

Potrivit art.7 din Decretul 167/1958, prescripţia începe să curgă de la data nașterii dreptului la acţiune.

În cauză, determinant pentru nașterea dreptului la acţiune, nu este momentul constituirii societăţii comerciale concurente ci desfășurarea faptelor de concurenţă neloială.

Or, aceste fapte , după cum rezultă din verificările expertizei contabile efectuate în cauză, s-au desfășurat în timp, succesiv, producându-se într-o perioadă începând cu înfiinţarea societăţii concurente, S.C. “P.I.” SRL și pe parcursul activităţii.

Ca urmare, pentru fiecare activitate producătoare de prejudicii se naște un termen distinct de prescripţie, astfel că acţiunea precizată pentru daune este în termen, fiind formulată pentru o perioadă de trei ani, anterioară introducerii acţiunii.

Întrucât hotărârea instanţei de apel a avut în vedere această modalitate de calcul a termenului de prescripţie, susţinerile pârâtei sunt nefondate, astfel că recursul urmează să fie respins.