Damages claim against bankrupt bank’s creditor routed to defendant’s domicile, lower court declinations set aside.
Legislator summary
AI generatedThe court resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Galaţi Tribunal (Commercial Section), which is to hear the case; the prior declinations by the lower courts were set aside, and the Galaţi Tribunal retains jurisdiction. The dispute is a claim for damages (acţiune în pretenţii) brought by a bank in bankruptcy, through its judicial liquidator, against a defendant debtor, seeking payment for investments made in spaces occupied by the defendant plus an inflation index and recognition of a retention right until payment. The Supreme Court held that, under Article 5 of the Civil Procedure Code, the claim is governed by ordinary jurisdiction rules based on the defendant's principal seat (Galaţi), not by the exclusive territorial jurisdiction for bankruptcy matters under Article 16 C.proc.civ. and Law No. 64/1995, because the bank sues as a creditor of the defendant—not as a debtor—and the bankruptcy-specific rules apply only to the debtor’s seat, not the creditor’s.
Legislator headnote
AI generatedart.5 C.proc.civ, art.6 din Legea nr.64/1995, art.16 C.proc.civ, art.22 alin. (3) C.proc.civ; Damages claim against bankrupt bank’s creditor routed to defendant’s domicile, lower court declinations set aside: Judecătoria Galaţi, prin sentinţa civilă nr.1912 din 22 februarie 2002, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, Secţia Comercială, în temeiul art.2 lit.a C.proc.civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Conflict negativ de competenţă. Acţiune în pretenţii formulată de banca aflată în faliment,prin lichidator
art.5 C.proc.civ.
Acţiunea în pretenţii formulată,prin lichidatorul judiciar,de banca aflată în faliment,în calitate de creditor,este de competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul principal al debitorului băncii,potrivit art5.C.proc.civ.,nefiind aplicabile dispoziţiile speciale privind competenţa teritorială exclusivă a tribunalului pentru soluţionarea cererilor în materia reorganizării judiciare și a falimentului.
(Secţia comercială, decizia nr.1592 din 13 martie 2003)
Reclamanta B.I.R., prin lichidator, a chemat în judecată pe pârâta C.N.a C.F.R., Regionala CFR Galaţi, pentru a fi obligată să-i plătească suma, reprezentând contravaloarea investiţiilor realizate de reclamantă, pentru amenajarea unor spaţii ocupate în prezent de pârâtă, cu 35% indicele de inflaţie, precum și recunoașterea unui drept de retenţie, până la plata sumei solicitate.
Judecătoria Galaţi, prin sentinţa civilă nr.1912 din 22 februarie 2002, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, Secţia Comercială, în temeiul art.2 lit.a C.proc.civ.
Prin sentinţa civilă nr.2217 din 16 septembrie 2002, Tribunalul Galaţi a declinat, la rândul său competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Tribunalului București, judecător sindic, cu motivarea că reclamanta B.I.R. ,Sucursala Galaţi se află în procedură de faliment, potrivit art.6 din Legea nr.64/1995 și ca atare, conform art.5 din legea precizată și art.12 alin(2) din Legea nr.83/1998, privind procedura falimentului băncilor, competenţa de soluţionare a unor astfel de litigii revine tribunalului în a cărei circumscripţie se află sediul debitorului.Instanţa a reţinut că aceste prevederi legale se aplică și acţiunilor introduse de administratorul sau lichidatorul judiciar (în speţă) împotriva unei părţi care are calitatea de debitor faţă de cel aflat în reorganizare judiciară sau în faliment, plecând de la considerentul că, în aceste circumstanţe, se poate realiza o judecată mai bună în ceea ce privește administrarea probelor.
La rândul său, Tribunalul București, Secţia a VII a Comercială, prin sentinţa civilă nr.8 din 7 ianuarie 2003, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Galaţi, Secţia Comercială. Prin urmare, între cele două instanţe s-a ivit un conflict negativ de competenţă, în legătură cu soluţionarea pricinii determinând trimiterea cauzei Curţii Supreme de Justiţie, în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.
Tribunalul București, prin judecătorul sindic, a reţinut că, deși reclamanta B.I.R. se află în procedură de faliment, își are sediul principal în București, și această situaţie nu justifică, faţă de obiectul cererii (acţiune în pretenţii), aplicarea în cauză a dispoziţiilor art.16 C.proc.civ., privind competenţa exclusivă, a tribunalului, în jurisdicţia căruia se află sediul principal al debitorului, respectiv a Tribunalului București , judecător sindic.
Examinând cauza, Curtea Supremă de Justiţie, Secţia Comercială, a reţinut că reclamanta B.I.R., sucursala zonală Galaţi, bancă în faliment, a chemat în judecată, prin lichidator SC R.V.A. SA, pe pârâta C.N. a C.F.R., Regionala Galaţi, cerând să fie obligată la plata contravalorii lucrărilor de investiţii și la recunoașterea, până la achitarea acestei sume, a unui drept de retenţie asupra spaţiilor ocupate de pârâtă.
Or, acţiunea promovată de reclamantă este o acţiune în pretenţii și aceasta urmează a fi soluţionată după regulile din dreptul comun, referitoare la competenţă, art.5 C.proc.civ. iar nu după regulile prevăzute de art.16 C.proc.civ., potrivit cărora cererile în materia reorganizării judiciare și a falimentului sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul principal al debitorului.
Ca urmare, chiar dacă acţiunea a fost promovată de lichidatorul reclamantei competenţa materială a soluţionării cauzei revine Tribunalului Galaţi, Secţia Comercială, întrucât, nu toate cererile introduse de administratorul sau lichidatorul judiciar, cad sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr.64/1995, pentru a atrage competenţa exclusivă de soluţionare a cauzei de instanţa prevăzută în art.16 C.proc.civ.
Mai mult, s-a constatat, că reclamanta a promovat acţiunea, în calitate de creditor al sumelor datorate de pârâtă, ceea ce înlătură incidenţa în cauză atât a dispoziţiilor art.6 din Legea nr.64/1995, care stabilesc că toate procedurile prevăzute de această lege, sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul debitorului, precum și a prevederilor art.16 C.proc.civ., care se referă la sediul principal al debitorului iar nu al creditorului.
Ca atare, în temeiul art.22 alin. (3) C.proc.civ., s-a stabilit competenţa de soluţionare a litigiului dintre reclamanta, aflată în faliment, prin lichidator, și pârâtă, în favoarea Tribunalului Galaţi.