Non-patrimonial injunction over unpaid-sale premises remanded to tribunal for lack of material jurisdiction.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Înalta Curte de Casaţie şi Justie) admitted the appeal on the exception of material incompetence, raised ex officio, quashed the first-instance judgment (which had granted the claim under an interim injunction order) and remanded the case to the competent tribunal for resolution. The dispute involved a commercial company seeking to prohibit two buyer companies from entering the premises of assets sold under a sales contract, based on their failure to pay the price. The court held that the claim, seeking a non-patrimonial commercial remedy (interdiction from entering property), falls within the material jurisdiction of the tribunal under art.2 point 1 letter a) of the Civil Procedure Code, not the court of first instance (judecătorie) and not arbitration; the arbitration clause was inapplicable because, per art.340 C.proc.civ., arbitration is limited to patrimonial disputes, whereas this dispute is non-patrimonial. Jurisdiction for a provisional order claim follows the court competent to decide the main claim, per art.581 alin.(2) C.proc.civ., but the merits were not reached.
Legislator headnote
AI generatedart.2 pct. 1 lit. a) C.proc.civ, art.581 C.proc. civ, art.581 alin.(2) C. proc. civ, art.340 C. proc. civ; Non-patrimonial injunction over unpaid-sale premises remanded to tribunal for lack of material jurisdiction: Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeș, prin sentinţa civilă nr.1941 din 20 octombrie 2003, a admis acţiunea, reţinând că reclamanta a vândut pârâţilor, conform contractului de vânzare-cumpărare, mai multe active, situate în Câmpulung și întrucât cumpărătoarele nu și-au îndeplinit obligaţiile de plată a preţului, cererea reclamantei este întemeiată, astfel că este admisibilă, în temeiul art.581 C.proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Competenţă materială. Litigiu comercial nepatrimonial
art.2 pct. 1 lit. a) C.proc.civ.
Cererea societăţii comerciale, privind interzicerea pârâtelor de a intra în incinta activelor ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare, are natură comercială nepatrimonială și pe cale de consecinţă, competenţa materială în soluţionarea în primă instanţă revine tribunalului, potrivit art.2 pct.1 lit.a) C.proc.civ.
(Secţia comercială, decizia nr.1371 din 20 aprilie 2004)
Reclamanta SC I. G. SRL Galaţi a cerut, în contradictoriu cu pârâtele SC L. I SRL Craiova și SC C. I. S. I. SRL București, să le fie interzis să intre în incinta activelor ce fac obiectul contractului de vânzare cumpărare din 24 iulie 2003.
Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeș, prin sentinţa civilă nr.1941 din 20 octombrie 2003, a admis acţiunea, reţinând că reclamanta a vândut pârâţilor, conform contractului de vânzare-cumpărare, mai multe active, situate în Câmpulung și întrucât cumpărătoarele nu și-au îndeplinit obligaţiile de plată a preţului, cererea reclamantei este întemeiată, astfel că este admisibilă, în temeiul art.581 C.proc. civ.
Ambele pârâte au declarat recurs, în temeiul art.304 pct.3 și 9 C. proc. civ., susţinând necompetenţa instanţei, întrucât prin clauza compromisorie prevăzută în art.11 din contractul de vânzare, părţile au convenit ca, orice litigiu decurgând din sau în legătură cu contractul încheiat, privind validarea, interpretarea, executarea ori desfiinţarea lui să se soluţioneze prin arbitrajul organizat de Camera de Comerţ și IndustrieArgeș, astfel că soluţia pronunţată este criticabilă și în fondîntrucât nu s-a sprijinit pe probe.
Curtea, analizând, din oficiu, competenţa materială în soluţionarea cauzei, a reţinut că cererea reclamantei ca instanţa să dispună interzicerea pârâtelor de a intra în incinta activelor ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare are natură comercială nepatrimonială, iar competenţa materială în soluţionare, în primă instanţă revine, potrivit art.2 pct.1 lit.a) C. proc. civ., tribunalului.
Acţiunea a fost formulată în regim de ordonanţă președinţială Potrivit art.581 alin.(2) C. proc. civ., „cererea de ordonanţă președinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului”.
Potrivit dispoziţiilor legale menţionate, tribunalul avea competenţa soluţionării cererii comerciale nepatrimoniale în regim de ordonanţă președinţială.
Susţinerile pârâtelor în sensul aplicării clauzei compromisorii din contractul de vânzare-cumpărare și reţinerii competenţei tribunalului arbitral sunt fără temei.
Cartea IV „Despre arbitraj” art.340 C. proc. civ., prevede dreptul părţilor de a conveni soluţionarea litigiilor pe calea arbitrajului, dar a celor patrimoniale.
Cum,în speţă, litigiul legat de executarea contractului nu are caracter patrimonial, revine instanţelor judecătorești(tribunalul) competenţa soluţionării .
În consecinţă, recursul a fost admis pe excepţia necompetenţei materiale, reţinută din oficiu, iar hotărârea atacată a fost casată, cu trimiterea cauzei spre competentă soluţionare, tribunalului.